Altfel despre Ilie Proorocul

Mai vorbeşte Dumnezeu cu oamenii, aşa cum o făcea pe vremea lui Adam, a lui Moise sau a lui Ilie?

ILIE 01

Răspunsul ni-l oferă sfinţii, vorbitorii cu Dumnezeu. Procopie, cel chemat pe drumul Alexandriei, precum odinioară Saul pe drumul Damascului. Sau miile de sfinţi din calendare: Serafim de Sarov, Onufrie cel Mare, Efrem cel Nou, Patrick, Genoveva, Eulalia, Oscar… Marii sfinţi ai noştri, cei care au primit „puterea care este în profetul Ilie”, cum a primit-o Elisei, Enoh, Arsenie Boca, Ioan de Kronstadt, Ioan de Rila sau Ioan Maximovici. Citiţi sinaxarele şi vedeţi cum şi în ce condiţii le vorbeşte Dumnezeu oamenilor!

Profetul Ilie este un reper

Este intermediarul perfect între noi şi divinitate, la fel ca Ioan Botezătorul sau Ieremia. Pe 20 iulie, an de an, sărbătorim ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Adică, încununarea lui, întâlnirea lui cu Domnul “în văzduh”, pentru a rămâne pururi cu El. Un detaliu care testează credinţa noastră. Credem până la capăt sau dorim doar vindecări facile? Vizăm transfigurarea sau doar o colosală lovitură de imagine? Sfântul Ilie nu este zeul ploii, nicidecum. Doar că, în faţa credinţei totale, cuvântul imposibil îşi pierde sensul de bază. Prin rugăciunile lui, Dumnezeu ne miluieşte cu ploaie binecuvântată. Sfântul răspunde necesităţilor comunităţii pe care o reprezintă, pentru care mijloceşte. El este reprezentantul rasei umane în faţa Tronului lui Dumnezeu. Desăvârşit, acest “rol” Îl va activa Fiul Omului, Iisus Hristos. Ilie este un Înaintemergător, cum a fost şi pe Tabor (la Schimbarea la Faţă) şi cum va fi şi la Parusie (alături de Enoh). Dacă a avut puterea de a deschide cerurile, cu siguranţă a fost un înger în trup.

Râvna, caracteristica intrinsecă

Zelul misionar, dedicarea totală, fericirea fără compromisuri, iată portretul psihologic al profetului Ilie. Această râvnă este un puternic imbold lăuntric, o pornire aprinsă spre Cineva, o însufleţire (sârguinţă, ardoare, evlavie). Profetul nu negociază cu idolii, el mărturiseşte Adevărul şi demască înşelătoria. Seceta nu este nimic altceva decât necredinţa, depărtarea de Apa Vieţii. Poporul vrea apă, dar nu Îl caută pe Dumnezeu, Cel ce dăruieşte apa. Soluţia: pocăinţa (întoarcerea la credinţă). Profetul a pustnicit în acelaşi loc unde, peste milenii, Îl va căuta pe Dumnezeu un român, Sfântul Ioan Iacob Hozevitul. Rugăciunea arzătoare a sfântului funcţionează. Nu este părăsit de Dumnezeu, ci este hrănit în mod miraculos (ca Teodora de la Sihla sau Ioan de Rila). Lumea insistă pe minunea învierii tânărului văduvei din Sarepta Sidonului, dar uită să vadă că acest miracol este provocat de dărnicia femeii, care îşi împarte ultimele rezerve de hrană. Învierea nu este doar un eveniment, ci o profeţie despre resurecţia tuturor trupurilor, o speranţă ancorată în cea mai bună Realitate.

ILIE 02Dumnezeul milostivirii primeşte jertfa lui Ilie, precum ofranda lui Abel. El se dăruise lui Dumnezeu cu totul. Ofranda era însăşi viaţa lui, dedicată veşniciei şi trezirii generaţiilor din idolatria patimilor. Nu degeaba este socotit ocrotitorul recoltelor. Peste 100.000 de români îi poartă numele. Cu mult mai mulţi îi citesc acatistul. Este iubit foarte mult de către aviatori, fiind considerat ocrotitorul Forţelor Aeriene. Mesajul nu este criptat, ci este deplin accesibil: “Doamne, fă să se ştie că Tu eşti singurul Dumnezeu!”. Dumnezeu îl ascultă pe Ilie, pentru că ascultă pe cel drept. Dumnezeu nu este în furtună, ci în adierea de vânt subţire, în briza harului Sfântului Duh, vie şi lucrătoare în fiecare Liturghie. Unde este Dumnezeu, acolo sunt şi sfinţii Lui. Iar noi ţinem mintea în iad, dar nu deznădăjduim.

Când putem să ne rugăm mai mult, să profităm

Nu ne irosim concediile, ci ne încărcăm bateriile. Ne facem ordine în gânduri, pentru a fi în ceata Sfântului Ilie. Dumnezeu are grijă de noi, sărmanii şi sufletele noastre le va mântui. Dacă am primit lumina învierii, să o şi păstrăm. Sfântul Ilie este profetul luminii taborice. Este aliatul nostru contra beznei. Întunericul este agresiv, tinde să copleşească lumina, dar sfântul îl înfruntă. Apoi, sfântul participă la stabilirea adevărului. El continuă lucrarea lui Dumnezeu până la sfârşitul lumii.

Lui Dumnezeu îi pasă de noi! Este Singurul care ne spune că avem valoare (că nu suntem de nimic). Singurul care îi bagă în seamă pe slăbănogii de noi, pe însetaţii mileniului trei. În labirintul acesta, călăuzireasfântului facilitează ajungerea la destinaţia dorită. Sfântul Ilie ne vindecă de derută! Ne salvează de dezamăgiri, ne privează de încă un eşec în plus. Şi proclamă aşteptarea revenirii, ca la Vitezda. Dar cel mai eficient angajament al nostru rămâne cel de azi. Ne obligă la o întreagă disponibilitate. La cercetarea văduvelor din Sareptele noastre. Cine e celălalt? Este cel prin care Dumnezeu măsoară iubirea noastră. Poate fi chiar cel din autobuzul de dimineaţă. Dimpotrivă, egoismul predispune la accidente (ca şi cum am circula pe sens interzis). Când iubim, mergem pe calea sfântului, către Dumnezeu. Asta înseamnă că Îl întâlnim. De fapt, ni-L dăruim unii altora pe Dumnezeu, Iubirea inepuizabilă. Să Îl alegem pe Dumnezeu, El singur ne oferă infinitul! În inima fiecărui om se ascunde dorinţa după acest infinit…

Râul nu curge fără izvor. Lumina nu străluceşte fără soare. Nici noi nu putem trăi (pe deplin) fără Dumnezeu. Dacă ne vedem fără cătuşe, să nu ne credem liberi, până ce scăpăm de patimi, urmând modelul sfântului tesvitean. Să Îi oferim totul lui Dumnezeu (vom transfera fiinţa noastră în El). Ce vrea Dumnezeu? Să ne dăruim total, să fim disponibili pe deplin, să iubim din toată inima, să ne rugăm din toate puterile. Sfântul este un ciclist care cunoaşte scopul cursei şi pedalează cu înfocare. Profetul este cel care captează apa vieţii în barajul credinţei. Cel care nu refuză darurile divine. Dacă ne vom deschide sufletul lui Dumnezeu, aşa cum a făcut Ilie, vom fi întăriţi de puterea Lui. Mâinile noastre vor fi în mâinile Lui. Toţi cer un răspuns, trebuie să le răspundem astăzi. Mâine vor trebui alte răspunsuri, pentru alţi oameni, pentru alte probleme.

Preot Marius Matei

(Floreşti, CJ)

hhmgjm
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Editorialist Lumea Credintei. Autor al volumului "Catehismul invierii. Un pelerinaj spre lumina" (Editura Lumea credintei, Bucuresti, 2016). Colaborator la reviste si ziare: "Lumea credintei", "Ariesul de Turda", "Adevarul de Cluj", "Scutul patriei".

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reguli:

  1. Tratati persoanele care scriu aceste editoriale cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
    1. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
    2. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa care sa jigneasca.
    3. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
  2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
  3. Nu transformati aceste comentarii de editoriale intr-un „chat”.
  4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
  5. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestor comentarii puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@revistalumeacredintei.ro.
  6. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
  7. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand in acest editorial, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.