Cateheze pentru contemporani (I)

*A deveni creștin înseamnă a nu mai fura, chiar dacă alții te fură, a nu fi lacom, a nu fi mândru, ci a te retrage acolo unde găsești frecvența liniștii desăvârșite. A te compara cu Dismas, tâlharul pocăit de pe Cruce, un criminial care ajunge – primul – în Rai, a nădăjdui că vei fi salvat ca el. A crede că Eva a fost iertată pentru că păcătuise cu șarpele Asmodeu. A te încrede total în Hristos, Cel ce i-a înviat pe Mihai (tânărul văduvei din Nain) și pe Semida (fiica rabinului Iair din Capernaum). A urca pe treptele necesare pentru a dobândi harul Mângâietorului Duh[1]. Mai întâi te întorci la Dumnezeu, te pocăiești, te îndrepți, pentru a primi sfințenia.

*Apostolii vorbeau în limbi la Rusalii, pentru că Mângâietorul Duh era asupra lor. Același Duh este asupra noastră la Liturghie, iar noi învățăm limbajul smereniei îngerilor. Apostolii scapă de frică, trec de ușile încuiate – unde se ascundeau de gărzile templului – și dau mărturie despre adevăr. Fariseii nu știu cum să îi facă să tacă, dar nu îi pot opri, deoarece erau călăuziți de o putere imensă, care îi proteja permanent.

*Direct de la apostoli avem continuitate neîntreruptă a harului primit la Rusalii, prin sfinți (Ignatie, Policarp, Irineu, Atanasie, Spiridon, Evagrie, Siluan și milioane de alți urmași ai apostolilor). La noi au lucrat în via Stăpânului numeroși urmași ai apostolilor: Șaguna, Calinic, Pahomie, Ghelasie, Irodion, Nicodim (trece Dunărea pășind pe ape), Paisie (cu peste o mie de ucenici din zece țări).

*Leprosul vindecat era bucuros și spune tuturor, deși i se ceruse să tacă. Noi tăcem, deși ni se cere să mărturisim. Este bucuria inimaginabilă că a scăpat de lepră. Este bucuria Sfintei Genoveva, care și-a vindecat mana de orbire, a înviat un băiat de patru ani și a scăpat cetatea de huni. O piedică în calea bucuriei este ignoranța: în Elveția, călugării ortodocși sunt confundați cu musulmanii, deși poartă crucea la gât.

*Uneori, un membru al unui echipaj este nevoit să se sacrifice, pentru a-și salva camarazii. Acesta poate fi chiar Căpitanul navei.

*Caută să fi mereu în prezența Învățătorului! El este unicul penct de referință pentru toți. Îndemnul Lui de te ruga trebuie luat în serios. Dacă Îl iubești, viața ta se va schimba. Fără El, totul este tragic. În jurul Lui, totul este bucurie. Câtă vreme ești în întuneric, nu vezi nimic, vino la lumină! Nu fi dur, ci înmulțește înțelegerea pentru neputințele altora.

*Gândește-te la Învățătorul măcar cât te gândești la oameni! Roagă-te Lui măcar cât te rogi de oameni! Puneți nădejdea în El măcar cât îți pui nădejdea în oameni! Caută ajutor la El măcar cât cauți ajutor la oameni! Țelul Lui este fericirea ta și a tuturor fraților tăi. Fără El, nu ai nimic de sărbătorit.

*Dacă vei căuta fără să crezi în el, nu vei găsi nimic. Cu cât îți vei da seama cât de suferind ești, cu atât te vei ruga mai mult. Misionarii din Alaska au parcurs 13000 de km pe jos pentru a-L vesti, poți merge 1,3 km pe jos să fi martor la minunea din biserica Lui. Scrie ceva ce merită citit sau fă ceva ce merită scris! Să ajungi la destinație, chiar dacă nu călătorești la clasa întâi!

*Nu te descuraja de faptul că rănile tale sunt profunde, El le poate vindeca pe toate. Ai nădejde că vei așezat alături de El. Vei uita de frica care acum este cuibărită în tine. Numai că doar în Rai mergi de bună voie. Iuda era apostol, dar a fost înlocuit, tu ce ai de gând?

*Ca să afli cum a trăit Învățătorul, este nevoie ca El să trăiască în tine. Numai așa vei afla. Lumea este un pod, poți să îl treci, dar să nu îți faci casă pe el, ești doar în tranzit. Cine este aproape de El este aproape de foc, cine este departe de El este departe de Rai. Cine caută nu numai că va găsi, dar va fi extrem de uimit de ceea ce a găsit și va și împărăți cu El.

*Este vital să știi care este psihologia sfinților, cum gândeau ei, astfel încât acționau fără să își riște Raiul. Dacă vei tinde spre El, nu vei rămâne în afara Lui. Mulți Îl caută, dar nu Îl găsesc, deoarece doresc o consolare palidă, nu pe El Însuși. Ce păcate nu avem?! Doar cele care nu există. Dacă vrei să fi creștin, nu da atenție lucrurilor străine de voia Lui! Iubește lucrurile care te conduc la El! Dacă El va fi în tine, tu vei fi în Rai.

*Nu contează că ești jignit. Dacă și Sfântul Sava cel Sfințit era făcut prost extrem de des, ce să aștepți tu, care ești atât de departe de un sfânt?! Nu fii amăgit de falsa speranță care li se oferă păcătoșilor că ar putea fi mântuiți fără pocăință. Nu crede că războiul cu patimile s-a încheiat deja. Lasă-te în voia Lui și nu te va părăsi niciodată. El te vindecă și te hrănește.

*Cine are viermi în intestine, nu se poate odihni. Cine are ură în suflet, nu poate fi fericit. După deces, trupul va mirosi urât, ca și cum nu ar fi mirosit niciodată frumos. După un timp, va fi șters din amintirea oamenilor, ca și cum nu ar fi trăit niciodată. Singura salvare este Dumnezeu.

*Omul nu se naște cu frica de moarte, ci o dobândește pe parcurs și poate scăpa de ea prin credința în Cel ce biruie moartea. Omul nu respinge Evanghelia doarece găsește greșeli în ea, ci pentru că Evanghelia găsește greșeli în el. Cuvintele Lui au pentru noi o forță mai mare decât orice alte cuvinte. Suntem uluiți de atât de multă frumusețe!

*Învățătorul știe că Iuda este un trădător, dar îl invită la Cină și îi spală picioarele: nu îl exclude și îi dă atât șansa de a se răzgândi, cât și pe cea de a cere iertare. Nu te crede prea drept ca să mai ai nevoie de mântuire. Nu te crede prea deștept ca să mai ai nevoie de învățătură. Nu te crede prea onorat ca să mai ai nevoie de cinstea pe care ți-o acordă El.

*Hristos te învață, ca să înțelegi care este vina ta și că El a plătit deja pentru asta. La Nain învie un tânăr, ca să înveți că moartea nu are ultimul cuvânt. Vei învia și vei ști că El este singurul Domn. Dacă Biblia ar fi apărut azi pentru prima dată, câți ar citi-o, câte edituri ar promova-o?! Învățătorul îți spune cum să fi și îți dă puterea să fi așa. Sunt sigur că – dacă ar fi cunoscut un creștin – Aristotel s-ar fi botezat.

*Orice urcuș e greu la început, nu te moleși! Ai grijă să nu fii mușcat de vipere! Să nu îți lipsească evlavia, nici responsabilitatea, nici perseverența, nici sinceritatea. Credința ta să fie convingătoare, moralitatea ta să fie neîndoielnică, atitudinea ta să nu fie ipocrită. Nu te lăsa orbit de ideologii periculoase, ca să rămâi liber.

*Cine scapă de depravare, nu mai cere dovezi de iubire. Învățătorul a înviat, spre a nu mai muri nicicând. De aceea, nu tu, ci El este personajul principal.

Marius MATEI

_______________

[1] Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură, pentru fiecare zi din an, Sophia, București, 2011, p. 50.