Catehismul învierii (II)

Păcatul este foarte grav, nu este o simplă derută. Consecințele păcatului nu pot fi ignorate. Boala este vindecabilă, dar trebuie tratată de Doctorul potrivit. Moartea nu înseamnă frică, ci eliberare. Dar depinde de credință, de har și de fapte bune starea consecutivă morții. Comunicarea adevărului învierii este misiunea profetică a Sfântului Duh, noi suntem instrumente, vase comunicante, dăruim gratuit harul primit gratuit. Poporul va găsi izbăvire, zice profetul. Cei ce dorm în țărână vor învia, dar nu toți spre slavă (unii se ocară). Dreptul se va trezi din moarte, pentru a dobândi moștenirea veșnică.

Slujire și bucurie recomandă psalmistul. Câtă vreme suntem ai Domnului, nimic nu ne va lipsi (nici nemurirea). Și pururea inimile noastre laudă bunătatea Lui. Umblam rătăciți, dar Lumina ne ghidează spre ieșirea de siguranță din infern.

Ziua Duminicii imi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stapane, cu care ai zidit lumea si ai rascumparat pe om. Tie deci, iubitorule de oameni, Doamne, ma inchin si-Ti multumesc foarte pentru Darurile cele mari ce ai facut si le faci tuturor fapturilor Tale.

Inima mi se bucura si se desfateaza cand stau si cuget cum ca numai Tu Insuti esti Dumnezeu Atotsfint, Atotintelept, Atotputernic, necuprins, incat nici o bunatate si nici o marire nu-Ti lipseste. Tu esti Unul Dumnezeu in Trei Fetze: Tatal, Fiul si Duhul Sfint. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevarat si Te marturisesc si Te maresc, Tie ma inchin si-Ti servesc pururea, cu toata inima si cu toata puterea.

O, Parinte Sfinte, indura-Te de noi! O, Binecuvantat Fiu al lui Dumnezeu, mantuieste-ne de iad! O, Duhule Sfinte, da-mi Darul si acoperamantul Tau!

Mult indurate Stapane, rogu-Te, sa uiti pacatele mele cele multe, dupa multimea indurarilor Tale. Multumesc din toata inima pentru bunatalile ce-mi trimiti in toate zilele, mai vartos insa pentru rabdarea Ta cea mare, ca nu m-ai pedepsit dupa multimea pacatelor mele, ci astepti cainta mea, ca un iertator Atotbun si indurat.

Doamne Iisuse Hristoase, da-mi Darul, ca sa petrec bine si crestineste in aceasta saptamana si sa nu mai pacatuiesc Tie, nici cu cugetarea, nici cu cuvantul nici cu fapta intru marirea si onoarea Invierii Tale celei de-a treia zi si a venirii Duhului Tau Celui Sfant asupra Apostolilor.

Indeosebi ma rog pentru ajutorul Tau, Prea Bunule Stapane, ca sa ma cunosc pe mine, sa ma caiesc de pacatele mele si sa ma indreptez cu marturisirea; iar in ora mortii sa fiu aflat pregatit, cuminecat si cu inima curata, si sa fiu aflat demn de Imparatia Ta cea vesnica. Amin.

Sângele lui Hristos vărsat pe Cruce schimbă istoria omenirii, dar mulți oameni habar nu au de acest lucru, trăiesc și se îngrozesc ca și cum nu ar fi înviat…

Părăsirea păcatului prin Sfântul Duh și anularea morții omului prin Hristos! Cea mai grea patimă este cea din care nu reușești să ieși și cheltui tot ce ar trebui să investești în virtuți (părintele Constantin Necula). Ispita este să privești în altă parte decât spre înviere, să pierzi reperul. Încearcă să înțelegi ce se petrece și nu mai lăsa patima să te domine. Moartea este cea mai crudă realitate, degeaba vrei să te faci că nu există. Degeaba nivelezi cimitirele și ajustezi gazonul, degeaba ridici garduri mari să nu ezi nimic dincolo. Realitatea completă include mai ales învierea. Caută oameni vii, anturajul edenic începe de aici. Nu te amăgi cu un virtual irealizabil. Învierea este starea de bucurie. Nu te amăgi cu promisiuni deșarte ale unei lumi în colaps moral.

Fiecare patimă este un cui în sicriu. Hristos scoate aceste piroane și făgăduiește învierea morților. Nu cauți un lucru pe care nu îl dorești, nu dori răul, nu căuta iadul, nici din curiozitate. Nu căuta ce poate scoate bezna la suprafață, vezi ce poate scoate lumina la suprafață. Pentru a ieși din cumpănă, nu aștepta neapărat ca să îți fie validat fiecare gest de cei din jur. Răul mimează binele, nu te lăsa păcălit.

Prin această probă de răbdare numită Cruce se propun penitenților problematici discursive reunite în jurul unor contexte generatoare de învățături (Ce ție nu îți place, altuia nu îi face), de modele de comportament (smerenie și blândețe), de modele de abordare comunicațională a unei situații (spre înviere) și de surse de stimulare cognitivă (Câți vin la Cină?).

Avem nevoie de o schimbare de macaz. Prin înviere, cine preia controlul?! Fără să anuleze deloc libertatea.

Ecclesiastul, capitolul 12:

13.	Iată pe scurt; tot ceea ce ai auzit aceasta este: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui! Acesta este lucru cuvenit fiecărui om.

Învățătura aceasta este singura mântuitoare.

Apocalipsa 14

6.	Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul,
7.	Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.

Trezirea nu se poate face dacă alarma este falsă. Semnalul nu îl poate da decât Domnul slavei. Dar trebuie auzit și urmat.

Avertismentele biblice sunt dovezi de iubire părintească, nicidecum amenințări. Profeții nu coafează realitatea, ci pregătesc omenirea pentru vremuri tulburi, făgăduind depășirea lor prin ajutor divin. Doar omul plecat în genunchi poate înălța zgduitoare rugăciuni de pocăință. Toată țara va fi prefăcută în deșert, zice profetul, Răul nu va rămâne nepedepsit. Nu va scăpa turma, nu vor fi cruțați nici păstorii turmei. Pentru că au părăsit Altarul și au preferat idoli falși. Dar, la final, jugul sclaviei va fi sfărâmat. Domnul va cerceta poporul și îl va izbăvi din necaz. Rana părea de nevindecat și plaga era extrem de dureroasă, dar Domnul S-a milostivit. Rana nu fusese vindecată, deoarece fuseseră chemați doctori falși. Iar efectele bolii sunt ereditare. Transmisibile. Adică și generațiile viitoare vor suferi, atâta timp cât se vor încăpățâna să respingă Legământul. Există speranță.

IEREMIA 34:

15.	Acum voi v-aţi întors şi aţi făcut cum e drept în ochii Mei, dând fiecare slobozenie aproapelui său, şi aţi încheiat înaintea Mea legământ în templul asupra căruia s-a chemat numele Meu.

IEREMIA 38:

20.	Ascultă glasul Domnului în cele ce-ţi grăiesc eu şi bine-ţi va fi şi sufletul tău va fi viu.

IEREMIA 39:

17.	Dar pe tine te voi izbăvi, zice Domnul, şi nu vei fi dat în mâinile celor de care te temi.
18.	Te voi izbăvi şi nu vei cădea în sabie; sufletul tău va rămâne la tine ca şi când ai fi dobândit o pradă, pentru că tu ti-ai pus nădejdea în Mine, zice Domnul.

DANIEL 9:

3.	Şi mi-am îndreptat faţa către Domnul Dumnezeu, stăruind în rugăciune şi în rugi fierbinţi, cu post, sac şi cenuşă.

23.	Când tu ai început să te rogi, poruncă mi-a fost dată şi eu am venit ca să-ţi vestesc, căci tu eşti un om iubit de Dumnezeu. Ia aminte la cuvânt şi înţelege!

Biserica este laboratorul mântuirii, atenție la eprubete! De la COASTA EXTRASĂ am ajuns la COASTA STRĂPUNSĂ… Ca să trăiești ALTFEL, trebuie să trăiești cu ALTCINEVA, ca să dobândești cunoașterea și dezROBIREA. Nici o conjunctură nu ne poate scuza. Infernul e frustrarea să știi că ai fi putut să nu fi acolo.

Viata mea in Hristos

Catehismul învierii (prima parte)