Cuvantul care traduce religia inimii

Iubirea este mai presus de profit. Iertarea este mai presus de reciprocitate. Lumina, chiar o scanteie doar, este mai presus de un univers intreg, dar intunecat. Dragostea nu se poate rezuma la un motiv exclusiv rational: Te iubesc, pentru ca… Dimpotriva, nu stiu de ce te iubesc (nu ca nu ai merita, dar nu gasesc un motiv anume). Nu te iubesc doar pentru ca esti frumoasa, sincera, credincioasa sau harnica. Ar fi iubire din interes (bogatia frumusetii, bogatia sinceritatii, bogatia credinciosiei sau bogatia harniciei tot averi sunt). Nu, te iubesc pentru ca existi. Pentru ca respiri acelasi aer cu mine.

Dorul de tine ma mistuie in fiecare secunda. Ei, ce l-a apucat pe parintele sa faca declaratii de dragoste (veti zice)? Bine, fratilor: relatia dintre noi si Mirele Hristos este coplesita e o dragoste de infinit de ori mai mare decat legatura (sincera si curata) dintre doi indragostiti. Daca nu Il iubesc total pe Mire, nu ii voi scrie acatiste. Daca nu am dragoste fata de Mesia, nu ii voi ajuta nici pe fratii Lui mai mici. Daca religia inimii mele nu se traduce printr-un singur cuvant (stiti care este, nu-l mai spun…), nu sunt christ-ian (nazarinean, galilean, anassara).

Sunt indragostit de Hristos, chiar daca Il tradez. Voi fi fidel de acum incolo, chiar daca stiu ca El niciodata nu va divorta de mine (no matter what). Ma gandesc mereu la „ce ar face Iisus” (nu doar luteranii fac asta) in rascrucile de seara. Mirele Hristos nu este un patron incorigibil, nu este fratele sase zile de negasit si o zi de neinteles.

Da, Doamne, Te iubesc. Si strig asta in gura mare. Sotia mea nu este geloasa pe Tine. Poate eu ar trebui sa fiu gelos, pentru ca Te iubeste mai mult decat mine (mai putin fariseic). Mai neinteresat, dar nu mai neintersant. Aceasta iubire a Ta catre noi ne invaluie. Este un scut de protectie in fata urii lumii.

Da, Doamne, Te iubim. Si atunci (mai ales) cand gresim. Chiar daca nu ne dam seama. Scriam saptamana trecuta despre baietelul de patru ani care merge seara in fata patutului surorii lui de un an si ii spune: Vorbreste-mi despre Dumnezeu, eu incep sa uit (geniala rugaciune). Da, Doamne, nu vrem sa Te iubim doar cu buzele. Nu vrem sa fim habotnici. Nu ne dorim sa ne dai bogatiile lumii, ci pe cele ale Imparatiei (nu ne multumim cu putinul averilor de aici). Renuntam la egoism, insa? Da, ajuta-ne sa nu capitulam.

Te iubim, Doamne. Mai mult cu mintea si mai putin cu trairea: reechilibreaza Tu raportul. Dar faptul ca nu sunt singur, ca stiu cu siguranta nu numai ca existi, ci si ca ma iubesti, imi da putere. Stiu ca Tu niciodata nu ma vei parasi. Multumesc de iubirea impartasita. Polenizeaza-o peste toata creatia Ta. Daca nu avem fluturi in stomac in fata candelei, nu stingem candela, ci cautam fluturii. Daca nu vrem sa urcam in Arca, nu ne mistuie dorul dupa Marea nesfarsita.