De ce sunt tot mai puţini sfinţi?
23 iulie 2018
Share
Mi-a venit să strig, mi-a venit să leg cuvintele de ochii oamenilor şi să-i fac să priceapă, de ce sunt tot mai puţin sfinţi. Astăzi, şi mâine, şi poimâine.
Şi, pentru ca să-i tulbur în prea multa lor linişte nefericită, le-am răspuns: Oamenii de azi nu mai ştiu să iubească!
Poate că, acum, mă înţelegeţi de ce vreau să fug din lume şi de ce am încă laşitatea de a nu fugi. Poate că, citind aceste lucruri, o să-mi daţi măcar puţină dreptate, că nu cărţile, rugăciunile lungi, lacrimile plângerii de sine, sunt cauza urâciunii din ziua de azi.
Nu.
De vină e egoismul nostru.
Felul în care ne mărginim credinţa la o teamă de mântuire, la o menajere a propriului trup de facerea de păcate, la o râvnă duhovnicească fără de dragoste.
Iubim pe Dumnezeu din interes. Iubim lumea din interese mărunte şi cu propriul preţ. Nu iubim din inimă, nu ne dorim să ne dăruim oamenilor din suflet şi cu tot ce avem.
O facem până la limita, o facem pentru că o facem.
Mi-a spus o dată un sfânt: La poarta raiului nu ţi se adună oasele sleite de post şi asceză, dar vei fi îndreptat cât ai riscat pentru cei dragi?
Am răspuns tot printr-o întrebare.
– Dar nu zice Domnul să nu ne amestecăm cu oamenii?
Şi mi-a răspuns avva:
– O, de ai fi măcar rece. Sau fierbinte. Că din cei căldicei nu se aleg niciodată sfinţii. Vezi, de aceea nu mai avem astăzi sfinţi. Pentru că, avem prea mulţi creştini „după lege” şi „cumsecade”…
Catalin DUMITREAN
