LOADING

Type to search

Editoriale

Mâna Maicii Domnului

Share

Mâna Maicii Domnului a înflorit din nou binecuvântând văzduhul cu parfumul ei suav. Lăstari lungi ca nişte liane se întind spre soare şi după ce rămân suspendaţi un timp se apleacă întreţesându-se cu măiestrie în ghirlande verzi,revărsate pe pământ în căutarea altor locuri prielnice de care să se prindă pentru a odrăsli,cu frenetică dorinţă de a ajunge la desăvârşire. Pe lujerele subţiri , flori albe sau viorii închipuind mâini ridicate în rugăciune îşi deschid  potirele pentru a mulţumi Celui ce îmbracă cerul cu nori ,Celui ce găteşte pământului ploaie ,Celui ce răsare în munţi iarbă şi verdeaţă spre slujba oamenilor.

 

El înţelege “graiul”acestor gingăşii pe care le-a presărat pe pământ ca să se suie la inima privitorului şi să-i aducă laudă Maicii Sale.

Cu ce flori duhovniceşti vom încununa pe Maica Lui Dumnezeu care s-a arătat scară cerească prin care am aflat lesne suire la Dumnezeu?

Dacă urmărim rugăciunile Bisericii şi cântările în care se aduce supravenerare Maicii Domnului vom vedea că în aceste laude se amintesc binefacerile ei către neamul omenesc.

Ea îşi întinde mâinile către toţi cei care o cheamă în ajutor dar mai cu osârdie aleargă să-i ocrotească pe orfani şi pe văduve. Le dă înţelepciune monahilor,îi ridică din patul durerii pe cei bolnavi ,îi izbăveşte pe cei nepricepuţi din mâna celor fărădelege ,apără aşezările omeneşti de venirea altor neamuri şi de războiul cel dintre noi, mijloceşte la Dumnezeu pentru toţi ca nimeni din cei care se roagă Ţie şi cheamă numele meu într-ajutor să nu plece de la faţa mea neajutat şi neascultat.

Nu-i uită nici pe păcătoşii care vor să se îndrepteze şi le arată lor cale de pocăinţă. În timpul vieţii sale pământeşti Maica Domnului a fost alături de Fiul său în toate pribegiile Lui pe pământ şi-n toate nevoinţele şi ocările iar după înălţarea Sa la Cer,a propovăduit Evanghelia împreună cu Apostolii.Nimeni dintre oameni n-a făcut ascultare cu mai multă vrednicie ca Maica Domnului !

Nici după adormire nu şi-a uitat neamul omenesc şi prin semne minunate ne arată că este grabnic ajutătoare.Ne tot întrebăm de fiecare dată atunci când vedem că o icoană pe care este zugrăvit chipul ei lăcrimează ori izvorăşte mir, ce poate să însemne aceasta !? Minunile care au înconjurat pământul ne sunt date pentru a ne întări în credinţă şi apoi pentru a înţelege câtă mâhnire îi provocăm prin viaţa noastră trăită departe de Dumnezeu.

Hristos n-are nevoie să-i confirmăm noi dumnezeirea .Cu nimic nu I se ştirbeşte slava dacă n-o facem. Pe El Îl preamăreşte Tatăl şi Lui i se închină toată făptura văzută şi nevăzută. Dar pentru rugăciunile Maicii Sale se milostiveşte spre noi şi ne-o dăruieşte să ne fie mamă desăvârşită în braţele căreia să alergăm atunci când suntem în necazuri şi supărări. Cum să n-o iubim şi să n-o cinstim  când ea veghează asupra vieţii noastre şi ne izbăveşte de cel rău? Şi nu ne cere altceva decât să avem grijă de sufletele noastre pentru care S-a jertfit Fiul său.    

Ea este strategă nebiruită în războaie, zideşte şi înfrumuseţează biserici şi mânăstiri,întăreşte familia,îi păzeşte pe cei curaţi cu fecioria,miluieşte pe cei sărmani şi pentru toţi se roagă înaintea Tronului Ceresc. Dar aşa cum mâinile ei se întind spre noi ca să ia rugăciunile pentru a le duce înaintea Fiului său, tot astfel mâna ei îi pedepseşte pe hulitori şi pe cei ce pângăresc sfintele icoane cu vorbele şi faptele lor.Nenumărate au fost şi sunt întristările ei cu care o nedreptăţesc oamenii. Bucuriile nu de la aceştia le-a primit,ci de la Dumnezeu pentru vrednicia cu care a contribuit la iconomia mântuirii noastre dar ea ni le întoarce cu dragoste . Măcar pe acestea să le cunoaştem şi să o fericim pe cea care le-a făcut lucrătoare în tot neamul şi  neamul.

Maica Domnului s-a bucurat atunci când, prin umbrirea Duhului Sfânt L-a zămislit pe Fiul său;

S-a bucurat cu bucurie de nedescris că L-a purtat în pântece;

S-a bucurat când L-a născut pe Fiul Lui Dumnezeu şi a rămas fecioară;

S-a bucurat că deşi poporul său nu L-a cunoscut pe Hristos,craii de la Răsărit au venit şi I s-au închinat ca unui Împărat;

S-a bucurat de Fiul său înţelept care râvnea după casa Tatălui Său pentru care la doisprezece ani a stat trei zile în Templu tâlcuind Scripturile;

S-a bucurat de Învierea Domnului şi de Înălţarea Lui la Cer;

S-a bucurat când a pogorât Duhul Sfânt peste Apostoli îmbrăcându-i cu putere de sus pentru a merge la propovăduire.

Maica Domnului a adormit şi cartea vieţii în care cu trup S-a scris Cuvântul se-nchide şi se mută puindu-se în ale Fiului curate mâini.        

In paginile ei sunt fapte ,vorbe şi gânduri fără cusur.

Îngerul i-a adus floare din Rai celei care a fost floare neprihănită pe pământ. Ea L-a purtat pe Dumnezeu pe braţele sale iar  El a venit să-i primească duhul şi să-l închine în Sfânta Sfintelor din Ceruri.

Cu ce mângâietoare cântări vom încununa pe Maica Lui Dumnezeu pe care o laudă Îngerii în Ceruri cu cântări fără încetare strigând :bucură-te mărirea noastră,bucură-te  mântuirea pământenilor ,bucură-te ceea ce eşti scaun Împăratului nostru ?

Acum Maica Domnului se bucură alături de Sfinţi şi Îngeri împreună cu Fiul său. Se cuvine s-o fericim şi pentru bucuriile ei din Ceruri :

Maica Domnului se bucură că i-a întrecut pe Îngeri cu fecioria şi pe Sfinţi cu vrednicia;

Se bucură că i s-a dat să facă pace în lume;

Se bucură că pe ea o ascultă toţi cetăţenii Cerului;

Se bucură pentru că primeşte de la Fiul său tot ce doreşte ;

Se bucură că stă aproape de Sfânta Treime ;

Se bucură că este mama tuturor celor necăjiţi şi împovăraţi care o cheamă;

Se bucură căci veselia ei în veci nu se sfârşeşte.

Cuvine-se dar ca să te mărim,Fecioară Maică mai cinstită fiind şi mai mărită mult decât toate cetele cele de sus.

Doamne , bucură-ne şi pe noi cu mângâierea Maicii Tale ! Amin !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *