LOADING

Type to search

Mântuirea nu este inutilă

Editoriale

Mântuirea nu este inutilă

Share

De la ateism la barbarism nu este decât un singur pas. Drama constă în lipsa comunicării cu Dumnezeu, în însingurarea deprimantă, departe de orice speranță la fericire. Omul reînvață să comunice. Nu suntem atât orbi, pe cât suntem de muți, nu știm să comunicăm, deși am putea lesne învăța. Nu suntem familiarizați cu acest limbaj salvator. Omul uită de Dumnezeu, uită de rugăciune și uită de mântuire.

zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzjffr

Prin rugăciune, omul devine conștient de destinația la care vrea să ajungă. Învață din pilda vieții celor care au biruit și urmează modelul lor. Transmite mesajul mai departe, ca o componentă esențială a misiunii sale temporare. Pentru a nu rămâne încâlcit, are nevoie de un duhovnic, care să îl ajute să decodifice mesajul.

18 decembrie 106. Împăratul Traian poruncește uciderea a mii de gladiatori în arenă. Dramele provocate de mentalitatea păgână sunt greu de închipuit. Doar pentru că nu sunt trecute în manualele de istorie, nu înseamnă că nu s-au petrecut, din păcate. În sumbrul context al violenței și al decadenței, creștinismul chiar o fost o salvare, singura posibilă.

Nu sunt de acord cu remarca lui Alain Besancon, potrivit căreia – în lumea de azi – mântuirea a devenit inutilă („Dilemele mântuirii”, Humanitas, 2001, p. 17). Mai degrabă, cred cu tărie că – fără mântuire – creştinismul nu mai este creştinism.

Afirmaţiile şi interogaţiile francezului ne pun pe gânduri:
1. Creştinii nu au voie să manifeste ură faţă de asupritori (ci să îşi iubească duşmanii).
2. O societate creştină este extrem de dificil de realizat, îndeosebi după înlăturarea Vechiului Regim (Anglia – sec. XVII, Franţa – sec. XVIII, Germania – sec. XIX, Rusia – sec. XX), dar nu imposibil.
3. Compromisurile multiple au dus la compromitere. Curentul nu este atât antibisericesc, cât anticlericalist.
4. Câţi dintre cei botezaţi se consideră creştini şi sunt atraşi de taina învierii?!
5. Mai admit oamenii că Poruncile nu sunt facultative, că nu este permis să furi?
6. Vom renunţa vreodată la arta de a face impresie în lume? Ne vom opri din goana după succes?
7. Orice invazie demonică poate fi alungată doar cu rugăciune şi cu post.
8. În timpul Imperiului Roman, barbarii au fost civilizaţi pentru că ei aspirau la civilizaţie. Azi, neomarxiştii nu sunt barbari, ci au ieşit din civilizaţie anume pentru a o distruge.
9. Lupta cu patimile nu trebuie admirată doar retrospectiv (în cronici, în vieţile sfinţilor).
10. Cei care atacă locul Bisericii în Cetate sunt într-o mare eroare, deoarece propun liberalizarea păcatului (adulterul, avortul, homosexualitatea). Deci, mântuirea este mai utilă acum ca niciodată altcândva în istorie.

Câte vieţi a schimbat agnosticismul? Câte vieţi a recuperat din mizerie, din depravare, din depresie? Oare care să fie cauza pentru care un agnostic nu recunoaşte că Dumnezeu este suveran?

O posibilitate nemaipomenită: să cunoaştem iubirea divină mântuitoare. În centrul atenţiei noastre: Dumnezeu (ne devine prieten). Dacă un agnostic nu apreciază muzica, nu înseamnă că muzica este proastă.

Cunoaşterea lui Dumnezeu ne smereşte: El este puternic, noi suntem slabi. Promite celor ce bat că nu le va trânti uşa în nas. Dar cine poate spune că Îl cunoaşte? Nu ne cunoaştem bine nici măcar pe noi înşine.

Dacă ne pierdem cheile într-un loc, degeaba le căutăm în altă parte. Unde Îl găsim? Cine încalcă regulamentul rutier îşi periclitează viaţa. Dar cine nu respectă Decalogul? Suntem murdari, dar ne convine starea în care ne aflăm?

Câtă autoritate mai are Cuvântul pentru noi? Lipsa autorităţii duce la confuzie: fără Cuvânt, nu ştim ce să facem. Deşi Biblia este vocea lui Dumnezeu, mulţi nu au citit-o niciodată. Ar fi descoperit pecetea Lui.

Nu trebuie să dovedim nimănui nimic. Mulţi s-au îndoit de cuvintele biblice. Vitezda a fost descoperită destul de recent, la 21 de metri sub actualul oraş (era îngropată încă de la invazia romană, anul 70). 20 de profeţii (scrise cu sute de ani înainte) s-au împlinit pe Golgota în mai puţin de 24 de ore. Cuvintele Lui nu vor trece. Se va întoarce şi ne va lua la El.

Biblia este un document demn de crezare. Multe cărţi sunt gustate, dar una singură merită mestecată şi digerată. Ne dorim să Îl cunoaştem mai bine? O singură categorie de oameni este aspru mustrată de Iisus: cei ce cunosc Cuvântul, dar vieţile lor nu sunt schimbate.

Dacă toţi am orbi, soarele tot ar străluci. Dacă toţi am fi agnostici, Dumnezeu tot ar fi suveran. Păcatul tot păcat ar rămâne (tot nu ar fi admisibil). Dumnezeu poate să ofere mântuire. Dumnezeu poate veni în ajutor. Dumnezeu poate să ne păzească. Dumnezeu poate să ne împlinească.

Acuzaţi că nu facem lucruri (care implică minciună şi furt): ne integrăm sau încasăm?

Evanghelia ne pune dăruiește uneltele și ne învață procedura, dar nu muncește în locul nostru.

 

Marius MATEI

Tags:
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Editorialist Lumea Credintei. Autor al volumului "Catehismul invierii. Un pelerinaj spre lumina" (Editura Lumea credintei, Bucuresti, 2016). Colaborator la reviste si ziare: "Lumea credintei", "Ariesul de Turda", "Adevarul de Cluj", "Scutul patriei".

  • 1

You Might also Like

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *