Arsenie Boca la începutul regimului comunist

Principesa Ileana de Habsbourg, una dintre fiicele regelui Ferdinand şi ale reginei Maria de România, a rămas în istorie ca maica Alexandra, care în America a fondat o mănăstire şi a vieţuit până la trecerea la cele veşnice. Mai puţin cunoscute sunt unele episoade legate de relaţiile pe care le-a avut cu mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului şi ieromonahul Arsenie Boca.

 

00000romania-spania1-680x365

În fotografia de epocă îi vedem pe cei trei la resfinţirea Bisericii „Sfânta Treime“ din Braşov, săvârşită la 15 septembrie 1946, în fundal fiind inclusiv principele Anton de Habsbourg. Evenimentul, pe lângă cel sacramental, are o semnificaţie aparte. Deşi fusese cununată cu Anton de Habsbourg în ritualul latin, principesa Ileana păstra un respect deosebit pentru Biserica Ortodoxă.

Încă din perioada ultimului război mondial, principesa Ileana se mutase cu familia sa la castelul Bran, unde înfiinţase un spital în care erau trataţi răniţii. După terminarea războiului, operele de caritate ale principesei au continuat, mai ales în rândurile celor care încă sufereau de pe urma războiului. Pentru acestea primea numeroase ajutoare medicale şi alimentare prin misiunile diplomatice suedeză şi americană, situaţie care nemulţumea autorităţile comuniste abia instalate. De asemenea, în acelaşi context politic, monarhul intrase într-o grevă regală, gest care punea în dificultate Guvernul Petru Groza aflat în căutarea unei recunoaşteri din partea Marilor Puteri. Prin urmare, circumstanţele politice erau dificile, dar dădeau speranţe celor care nu vedeau cu ochi buni prezenţa trupelor sovietice în România.

Printre aceştia se afla mitropolitul Nicolae Bălan, care primea ajutoare medicale şi materiale de la românii din America şi care se confrunta cu presiuni crescânde din partea prim-ministrului Petru Groza în încercarea de înregimentare a preoţilor ardeleni şi bănăţeni în organizaţia procomunistă „Frontul Plugarilor“. Pentru a contrabalansa aceste presiuni, mitropolitul ardelean a căutat sprijin la monarh, tot aşa cum încerca şi patriarhul Nicodim Munteanu în faţa insistenţelor venite dinspre sovietici.

Astfel, momentul de la Braşov a prilejuit inevitabil crearea unui canal al dialogului între arhiereul ardelean şi Casa Regală Română, care avea să fie sprijinit mai ales de relaţia duhovnicească dintre principesa Ileana şi duhovnicul Arsenie Boca.

De asemenea, să nu eludăm faptul că momentul de la Braşov se consuma cu o lună înainte de alegerile cerute de partidele istorice şi Marile Puteri, sufragiu în care românii îşi puneau mari speranţe. Alegerile au fost furate de către guvernanţii comunişti, dar relaţia dintre mitropolit, principesă şi duhovnicul de la Sâmbăta a continuat.

În vara anului 1947, principesa Ileana a vizitat Mănăstirea Sâmbăta, solicitându-l pe Arsenie Boca pentru a veni şi a oferi sfaturi duhovniceşti la castelul Bran.

În amintirile sale, scrise în 1951, principesa Ileana nu spune nimic despre Arsenie Boca, căci, afirmă ea, „aş pune în pericol mulţi oameni care încă se află în România“. În schimb, fostul duhovnic de la Sâmbăta mărturisea în ancheta Securităţii din anul 1955: „La Bran ţineam predici cu caracter religios în faţa domniţei Ileana şi a unor doamne care compuneau anturajul său… La predicile ţinute de mine mai veneau surorile din spital, medici şi farmacişti… Alte preocupări pe care le aveam la castelul Bran, în afară de predici, tălmăceam anumite părţi din Scriptură şi răspundeam la diferite întrebări care mi se puneau în legătură cu credinţa. Am făcut o slujbă împreună cu preotul din Bran, Lascu, la aşezarea pietrei fundamentale a capelei din curtea spitalului de la Bran“.

Tot cu principesa Ileana, părintele Arsenie a mers la Bucureşti pentru a alina suferinţele unor bolnavi, ajungând chiar la Maria Antonescu, soţia mareşalului. Relaţia dintre duhovnicul ardelean şi principesă s-a stopat la începutul anului 1948, când ea a fost nevoită să părăsească România.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reguli:

  1. Tratati persoanele care scriu aceste editoriale cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
    1. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
    2. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa care sa jigneasca.
    3. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
  2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
  3. Nu transformati aceste comentarii de editoriale intr-un „chat”.
  4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
  5. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestor comentarii puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@revistalumeacredintei.ro.
  6. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
  7. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand in acest editorial, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.