LOADING

Type to search

Prima predică a Isihasmului – Avva Ghelasie Gheorghe

Marii duhovnici ai neamului

Prima predică a Isihasmului – Avva Ghelasie Gheorghe

Share

„Fiilor,

Voi, doritorilor de ISIHIE, veniţi să Primiţi mai întâi „Înfierea”. Isihasmul este Trăirea SACRULUI Dumnezeu doar ca Fii ai lui Dumnezeu. Doar Fiii lui Dumnezeu TATĂL Îl pot Cunoaşte pe Dumnezeu pînă la Unirea cu El.
Voi, Fiilor păcătoşi şi „rătăciţi” ca slugi la „porci – păcate”, Reîntoarceţi-vă ACASĂ la PĂRINTELE CERESC şi deveniţi iarăşi Fii Demni. Sînteţi murdari, buboşi, bolnavi, înrăiţi, îndrăciţi chiar… Veniţi totuşi ACASĂ… ACASĂ este RAIUL cu ÎMPĂRTĂŞIREA DIN EUHARISTIA IUBIRII Dumnezeieşti. În „afară” este „iadul” cu nebunia păcatelor, antiiubirea-negarea. Viaţa este Trăirea IUBIRII. Moartea este „trăirea negării – neiubirii”.

FIILOR, ieşiţi din „împărăţia iadului-morţii-negării-neiubirii”, reveniţi ACASĂ în ÎMPĂRĂŢIA VEŞNICĂ A IUBIRII. Drumul „Reîntoarcerii” în ÎMPĂRĂŢIA IUBIRII Dumnezeieşti este Calea Isihiei. Începeţi să nu mai „suportaţi” iadul morţii neiubirii de „afară”… Nu veţi găsi alinarea suferinţelor decît ACASĂ… Taina ISIHIEI este Taina HARICĂ a „alinării” suferinţelor morţii şi răului.

FIILOR, Calea spre Odihnă – Isihie are „Trei URCUŞURI”, al Minţii, al Inimii şi al DUHULUI direct de Suflet, ca Trei „Reînvieri”. Păcatul-fuga de ACASĂ a produs „nebunia Minţii”, „desfrânarea Inimii” şi „adormirea Duhului” de Suflet. De aici cele „Trei Lucrări Harice” ale Isihiei, asupra Minţii, asupra Inimii, şi asupra Duhului direct de Suflet. Isihasmul Filocalic vorbeşte de „Trei Isihii”, Isihia Minţii, Isihia Inimii şi Isihia Duhului, ca „Ieşirea Minţii” din gîndurile profane, ca Virtuţi Harice Hristice curăţitoare de Inimă şi ca „Harizare şi Hristizare-Îndumnezeire” a Sufletului IUBITOR de Dumnezeu.

Fiilor, opriţi „nebunia Minţii”, ieşiţi din gîndurile profane şi laice, începeţi Sacralizarea Minţii, prin CUVÎNTUL HRISTIC: Gîndurile Minţii sînt „ecouri-umbre” de Cuvînt de Suflet, şi „gîndurile” au natura Cuvîntului, sau „Odihna Cuvîntului”. Descoperiţi Taina Odihnei Gîndului în Cuvînt. Filozofii aici se încurcă… Cuvîntul este Originea Gîndului, nu Gîndul Originea Cuvîntului. Cuvîntul este „Personal”, Cuvîntul este Chip, este Fiinţă, pe când Gîndul este „energie şi Har”, Strălucire de Persoană Cuvînt.

Fiilor, „descoperiţi” Taina Limbajului Cuvîntului Persoană, dincolo de Gîndul „esenţei” de Persoană. Persoana-Chipul nu are altă „esenţă” decât tot Chipul-Persoana. Nu amestecaţi Fiinţa-Persoana cu energiile sale, nu amestecaţi Cuvîntul cu gîndul… Ideea nu este „esenţa” Persoanei – Fiinţei, ci este „energia de afară” a Cuvîntului Chip Fiinţă. „La început era Cuvîntul… şi Cuvîntul era Dumnezeu” (In. 1,1).

Ieşiţi din „limbajul Minţii” şi Intraţi în Taina Limbajului Cuvîntului – Chip – Persoană. Ca isihasm al Minţii, coborîţi mintea din „locul ei capul” şi opriţi-o în „locul gîtului, locul Cuvîntului”. Nu faceţi „filozofie – meditaţie” de „ruperea – separarea” dintre Cuvînt şi Gînd – Idee, ci faceţi „taina Întîlnirii Cuvîntului cu Ideea”. Aceasta este Mistica Minţii Isihaste, „unirea contrariilor Idee şi Cuvînt”, dar nu în „destructurarea” Cuvîntului în Idei, ci în „Restructurarea Ideilor în Cuvânt”.
Iată Taina Misticii Minţii Isihaste.
Naşterea din „Apă – Cuvînt” şi din „Duh-Har”. Mintea se „Creştinează” prin Cuvintele Evangheliei Hristice, se „botează prin Cuvînt”. Isihasmul Minţii este Iconografic, „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, Căruia i se „taie Capul” şi-l poartă pe „tipsie la Inimă-Piept”. Miturile vorbesc de „tăierea capetelor balaurului-şarpelui-păcatului. Sabia este Cuvîntul Hristic. Sabia „fermecată”.

Fă Isihasmul Minţii prin „tăierea capetelor de şarpe” – gândurile profane şi păcătoase, cu Sabia Cuvîntului-Numelui Hristic. Se zice că „Peştii-Cuvintele” Sacre, prin „păcat”, se fac „şerpi-gînduri profane-reale”. Unele mituri reprezintă „Capul nostru” cu un „şarpe cu multe capete”. Mintea la „Origine” este „Peşte cu mulţi pui înotînd în Apa sacră a Cuvîntului Logos”. Prin „căderea” din Rai, Peştii se transformă în „şerpi”, chipurile diavoleşti. Isihasmul Minţii este „ieşirea din chipurile diavoleşti”, ca reîntoarcere în Chipul de peşte – Hristos”.

NUMELE lui HRISTOS este „TAINA” ce readuce Chipul de Peşte Minţii noastre. „Limbile de Foc” de la Pogorîrea Sf. Duh peste Apostoli este HARUL Cuvîntului Hristic. Limbile Cuvîntului, care prefac Mintea în „Propovăduirea- Mărturisirea Cuvintelor” Evanghelice „Hristice”. „Iluminarea Minţii” în Creştinism este „Harul – Limbile de Foc Divin”, ce „Transformă Mintea în Sacralitatea Cuvintelor Hristice”. Iluminarea nu vine din „activitatea – meditaţia Minţii”, ci din Harul ce vine cu „Limbile– Cuvintele Hristice”, care Prefac „Gîndurile Minţii” în „Participare– Mărturisire” la Cuvintele Hristice „dincolo de Minte”.

Iluminarea Minţii nu este o „natură subtilă a Minţii”, ci o „Primire” HARICĂ a CUVÎNTULUI Hristic, ce „Transfigurează” Mintea în CUVÎNTUL HRISTIC, ca „Participare Harică a Minţii la TAINA CUVÎNTULUI” mai presus de Minte. Isihasmul Minţii nu este „Meditaţie Transcendentală”, ci este „primire” HARICĂ a Limbilor de FOC DIVIN – Cuvintele Dumnezeieşti HRISTICE. Deosebiţi „specificul pur” Isihast. În Isihasmul Minţii, nu Mintea „face Mistică”, ci CUVÎNTUL – LIMBILE de FOC HRISTIC , ce „îmbăiază” Mintea şi o fac CUVÎNT. „Prefacerea” Minţii – Ideii în CUVÎNT – LOGOS HRISTIC, este Isihasmul Minţii.

ROSTIREA NUMELUI CUVÎNT al lui IISUS HRISTOS de către Minte, este „Întoarcerea Minţii – Gîndirii în Originea sa CUVÎNTUL – LOGOSUL”. „Descalţă-te” de „încălţămintele” murdare ale gîndurilor păcătoase – profane, şi intră „în RUGUL APRINS al CUVÎNTULUI LOGOS”.
Urmează a „doua Isihie” a INIMII. Din „Rugul Aprins” al Cuvîntului urmează „CÎNTAREA HARICĂ din RUGUL APRINS”.
Cuvîntul se face Biserică – INIMĂ.

Aici CUVÎNTUL se face „PRUNC” în Braţele Maicii Domnului – Biserica PREOŢIEI CUVÎNTULUI Hristos. Isihasmul INIMII este „Chipul Bunei Vestiri”. Isihasmul Minţii este Chipul „Rugului Aprins” peste care coboară Harul Limbilor de FOC Hristic. La Buna Vestire „coboară Sf. DUH” şi face din FECIORIA INIMII Biserica Întrupării CUVÎNTULUI. Isihia INIMII trebuie să Nască pe Hristos, să-L Poarte pe Braţe ca pe cea mai Sfântă, Dumnezeiască COMOARĂ VIE.

Dacă Isihasmul Minţii este în Chip de Cuvînt – PERSOANĂ, Isihasmul Inimii este în „dublă Persoană” a PRUNCULUI DUMNEZEIESC şi a MAICII Domnului ce Naşte pe Hristos. Aici DIALOGUL dintre INIMĂ ca Biserică proprie – Chip de Maica Domnului şi PRUNCUL Hristos este „DIALOG VIU”. Mintea coboară în Inimă şi se face „FRATE cu PRUNCUL Hristos” (vezi Sf. Simeon Noul Teolog). Mintea şi ea este tot ca „Prunc” de-abia născută din Naşterea CUVÎNTULUI Hristic şi aşa Mintea Prunc Dialoghează cu PRUNCUL DUMNEZEIESC.

Iconografic este Mintea – pruncul Ioan Botezătorul ce se „Îmbrăţişează cu PRUNCUL HRISTOS” în directa Privire atentă a MAICII Domnului. În Inimă, Cei Doi Prunci, Cresc împreună, fiecare în Persoana Proprie, ca Înainte Mergător şi Botezător şi ca MÎNTUITOR DUMNEZEU, FIUL HRISTOS. Cele două ISIHII astfel nu se amestecă, ci se Transfigurează în Chipuri distincte, dar „LEGATE în ACEEAŞI LUCRARE DUMNEZEIASCĂ”.

Urmează a treia Isihie a DUHULUI de Suflet, în care Mintea se „Jertfeşte cu totul”, ca Ioan Botezătorul ce este „omorît” de Irod prin „tăierea Capului” ca să se „ARATE ÎNVIEREA lui HRISTOS”. Isihasmul Duhului de Suflet este al ÎNVIERII după RĂSTIGNIREA din Inimă şi Minte. Isihasmul Duhului este cel mai „dur”, că trece prin „RĂSTIGNIRE”.

Aici se „împotmolesc” majoritatea. Nimeni nu este „vrednic de ÎNVIERE” fără „RĂSTIGNIRE”. Să te RĂSTIGNEŞTI din IUBIRE pentru DUMNEZEU şi IUBIREA Semenilor, Asemenea lui HRISTOS. Isihasmul Minţii şi al Inimii pare „poezie şi muzică Mistică”. Isihasmul Duhului este LITURGHIE a RĂSTIGNIRII ce Naşte „Euharistia – ÎMPĂRTĂŞIREA MISTICĂ” propriu-zisă. Cine nu se face „JERTFĂ LITURGICĂ pe Sine Însuşi”, Jertfa Iubirii ABSOLUTE, nu va „gusta” din ISIHIA DUHULUI direct de SUFLET. Aceasta este ISIHIA de TAINĂ a celor cu adevărat MISTICI ISIHAŞTI.

Fiilor, începeţi cu Isihia Minţii, şi totodată cu Isihia Inimii de Minte ce se face „Prunc – Cuvînt”Nu coborîţi Mintea în Inimă decît după ce se face „Prunc născut din CUVÎNTUL Hristic”. Altfel falsificaţi Isihasmul Inimii şi faceţi din Biserica Inimii o „mistică magică necreştină”, o „automistică mentală”, fără Întîlnirea cu PRUNCUL LOGOS ce este Adevărata Mistică a Inimii.

Fiilor, Isihasmul nu este „simpla mistică a Minţii”, a contemplării Minţii de care vorbesc filozofii şi alte mistici. Isihasmul este „Triplă Mistică Harică”, este „DIALOG – RITUAL LITURGIC” în ÎMPĂRTĂŞIREA EUHARISTIEI MISTICII propriu-zise. Contemplarea în „Limbaj Creştin” este „ÎMPĂRTĂŞIREA” din DIALOGUL RITUALULUI SF. DUH al LITURGHIEI EUHARISTICE HRISTICE. Cine are „urechi” de auzit, să audă!”

 

(text publicat în volumul „Avva Ghelasie, Cuvântătorul de Dumnezeu”, Ed. Platytera, Bucureşti, 2005)

 

Text propus de ANCA REVNIC

Previous Article
Next Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *