Ai grijă de tine!
22 aprilie 2018
Share
Aruncă scrisorile înţesate cu această urare tandru-lumească, plină de egoism şi neiubire. Mai bine citeşte o poezie!
Nu lăsa îngrijorarea de ieri să se trezească prima în zori, înlocuindu-ţi rostirea dulce a rugăciunii. Ai atâtea tabieturi care compun în mod fericit viaţa ta şi la care n-ai renunţat, de ce să fie acesta primul?! Îngrijorarea, grija nici n-ar merita să se numească şi să devină tabiet, pentru că nu-ţi oferă nici o bucurie.
Mai bine, caută o poezie sau o poveste, scrisă de un suflet care l-a iubit mai mult decât tine în dimineaţa asta, pe Hristos. Ca aceasta a unui spaniol anonim din secolul XVI.
Lui Christos răstignit
Nu spre-a afla în ceruri vreo răsplată
îţi dărui, Doamne, casta mea iubire,
şi de-mi strunesc năravul după fire,
nu-i spre-a-mbuna gheena-nfricoşată.
Tu singur faci ca inima să-mi bată
de cum îţi văd cumplita răstignire;
domol mă prazi, simţire cu simţire,
cînd chipul stins pe cruce mi se-arată.
Şi-atîta mă-nfiori cu mila ta,
că, Doamne, te-aş iubi şi fără cer,
şi fără iad eu tot te-aş asculta;
nimic nu vreau iubindu-te aşa,
ci nesperînd la toate cîte sper,
precum te-ador, la fel te-aş adora.
(Traducere de Răzvan Codrescu)
Cufundă-te în iubirea şi frumuseţea acestor cuvinte. Nu te grăbi să părăseşti raiul lor, ca să-ţi reiei agenda. Închide-o în diplomatul negru şi mai adastă cu gândul la uşiţa de rai, lăsată întredeschisă de Înger, anume pentru tine. Pentru ca, atunci când lumea te va absorbi în prima călătorie a zilei, să nu dizolvi în ea praful îngrijorării tale, făcând-o încă mai cenuşie. Ci să arunci asupra ei lumina noului tabiet. Şi ce bucuros va fi Îngerul când, deschizându-ţi agenda pe birou, va zări înscrisă prima ta îndatorire:
Să citesc o poezie, pe inima goală, în fiecare zi.
Întoarce-te apoi, cu pace, la îngrijorarea ta şi roagă-te, ca Sfântul Siluan:
-Doamne, cincizeci de oameni aşteaptă azi să le dau pâine. Fă milă cu ei! Îndură-te de mine şi de satul meu. Ajută-mă să nu nedreptăţesc pe nimeni.
Elena Frandeş
Vezi si:
