Albastru de Vălișoara

Am întâlnit un om deosebit, Mihai Ranta. Este inspector de finanțe, dar are o dragoste mare-mare de Biserică. Atât de mare, încât el, marele finanțist, a studiat și teologia. Acum este preot în Vălișoara, la poalele A3 Gilău – Mihai Viteazu (Cluj-Turda). A reușit să adune o grămadă de donații prin formularele de 2%. A pictat biserica. Și a format o comunitate vie, dinamică. Nu vă pun pe drumuri, dar vă recomand un pelerinaj la Vălișoara. Veți găsi o biserică mică, într-un sat mic, cu un preot-inspector mare, cu o credință bogată. Un preot simplu, așa, după a lui Melchisedec rânduială.

 Bogat în raci, sărac în draci

Vălișoara (în trecut Rachișul Român), apare pe Harta Iozefină a Transilvaniei, sub numele de Runk (care înseamnăbogat în raci). Satul este situat la 5 km de Vlaha, în drum spre stațiunea montană Băișoara. În apropiere a fost descoperit, acum opt ani, cel mai mare cimitir gepid din această zonă, ce datează din secolul VI după Hristos. Ca să vă lămuriți, sunt 140 de morminte, 2 morminte de războinici, vase de lut, obiecte de aur, arme, mărgele din chihlimbar. Ce mai, un adevărat tezaur gepid (care nu ajuns la poalele Uralilor)! Și încă un aspect: suntmorminte de inhumație (incineratorii pot dormi liniștiți). Cimitirul gepid Vălișoara-Vlaha este o garderobă provizorie: oamenii și-au lăsat aici temporar hainele de lut, doar până la Parusie. Ei, nu putem fi mai păgâni decât gepizii de secol VI, nu putem fraterniza de nici un fel cu practica necreștină a incinerării.

S-a descoperit aici și o așezare umană din epoca bronzului: acum 4000 de ani, aici se oficiau practici religioase!
 
Flămânzitorii
 
Cât privește parohia, cele mai vechi date sunt de la 1733: 130 de suflete și 2 preoți, Dumitru și Ioan. Avere mare, mon cher: 21 iugăre teren arabil și fânaț de 5 care. Biserica din lemn a fost construită în 1907 (erau flămânzi de rugăciune). Pe 25 octombrie 2009, un oaspete de seamă, mitropolitul Iosif Pop de la Paris sfințea această biserică (atunci fără pictura finalizată).
 
Și ne întoarcem la părintele Mihai Ranta, fiu de Mănăștur, ajuns pe aceste locuri miraculoase. A făcut liceu de mate-fizică (Lucian Blaga, la Cluj), apoi Marketing la UBB. Îl iubește mult pe Sfântul Paisie Velicikovski. De asemenea, este preocupat de antropologia Genezei.
 
PS Vasile Somesanul a venit în parohia părintelui Mihai, pentru sfințirea picturii. Un moment deosebit. Iată că și o parohie mică poate realiza o pictură mare. Biserica lui Hristos are păstori vrednici de înalțimea chemării lor. Părintele Mihai pictează sufletele acestor urmași ai gepizilor, sub cel mai scurt tronson de autostradă europeană.

Marius Matei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reguli:

  1. Tratati persoanele care scriu aceste editoriale cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
    1. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
    2. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa care sa jigneasca.
    3. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
  2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
  3. Nu transformati aceste comentarii de editoriale intr-un „chat”.
  4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
  5. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestor comentarii puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@revistalumeacredintei.ro.
  6. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
  7. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand in acest editorial, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.