Apostolul Filip, al doilea misionar in Dacia (13 nov. 2009)

La 14 noiembrie, ortodocsii il praznuiesc pe Sfantul Apostol Filip. Pana nu de mult, despre misiunea sa evanghelizatoare in Dacia se cunosteau foarte putine lucruri. Cercetari serioase efectuate insa dupa anul 1990 aduc informatii extrem de interesante legate de prezenta acestui apostol in teritoriile dacilor, alaturi de Sfantul Apostol Andrei, ceea ce confera o cu totul alta dimensiune procesului de increstinare a stramosilor nostri.

Surse documentare din Europa Occidentala, dar si traditii de la noi atesta faptul ca Apostolul Filip a fost si el misionar în unele cetati dintre Dunare si Marea Neagra. Prima persoana care a legat originile apostolice ale poporului nostru si de numele Sfantului Filip a fost istoricul bisericesc Stefan Lupsa, in 1949, fara sa precizeze vreo sursa. In 1996, subiectul a fost abordat si de preotul Nicolae Danila. El vorbeste despre un izvor, transmis de Petrus de Natalibus (secolul XIV), si spune ca „are un sambure de adevar privind predica lui Filip in Scythia Minor”. Coroborand informatiile cu cele oferite de un alt izvor – Pseudo Abdia -, cocluzioneaza ca, admitand prezenta Sfantului Andrei in Dobrogea, trebuie sa o admitem si pe cea a lui Filip.

A propovaduit Apostolul in Dacia pontica?

Cel mai complet si avizat studiu referitor la prezenta Sfantului Apostol Filip pe teritoriul Scythiei Minor este cel elaborat de prof. univ. dr. Emilian Popescu. Conform cercetarilor domniei sale, Episcopul Pseudo-Abdia („Abdia din Babilon”), din secolul al V-lea, a scris “Istoria nevointelor apostolice în zece carti”, în care relateaza pe larg lucrarea misionara în Dacia Pontica a Apostolului Filip. Conform acestuia, Apostolul Filip, „dupa Inaltarea la cer a Mântuitorului, a predicat cu ardoare Evanghelia timp de 20 de ani neamurilor (pagâne) din Scythia ”. Despre învataturile Apostolului Filip predicate în Scythia vorbeste si Walafridus Strabo, un calugar benedictin din secolul al IX-lea, în scrierea “Poemata”, în care spune ca Filip „a învatat multimile barbare din Scythia dogmele sfinte, ca sa creada în Hristos, Mântuitorul lumii”. Traditia despre predica Sfântului Apostol Filip în Scythia este reluata de Ado de Vienne, în “Cartea despre sarbatorile Sfintilor Apostoli si ale celorlalti care au fost discipoli sau urmasi imediati ai Apostolilor însisi”, scrisa pe la 850. El spune ca Sfintii Iacob si Filip erau sarbatoriti de crestini la 1 mai, „dintre care Filip, dupa ce a convertit Scythia la credinta lui Hristos si a asezat acolo diaconi, preoti si episcopi…” Textul lui Ado de Vienne a fost preluat si de alti autori: calugarii benedictini N. Balbus (840-912), Usuardus (850-877), Auxerre (sec. X) s.a. Unele lucrari ni-l prezinta pe Sfântul Apostol Andrei, dar si pe Sfântul Apostol Filip, venerati în regiunea de dincolo de Dunare, „dominata în sec. IV (stirile sunt din secolul VI) de goti”, dupa cum arata prof. dr. Emilian Popescu.

Calendarul gotic, despre Filip in Scythia Minor

Dupa anul 2000, cercetarile prof. dr. Emilian Popescu au scos la iveala si alte informatii pretioase referitoare la Apostolul Filip. Printre dovezile mentionate de catre acesta, privind propovaduirea lui in Scythia Minor se numara “Calendarul gotic”, care, asa cum spune invatatul german H. Achelis, ar fi fost alcatuit in Tracia, unde se aflau gotii refugiati din nordul Dunarii, cu acordul imparatului Theodosie I (379-395), de teama hunilor. In acest calendar era inscris si Sfantul Apostol Filip, in ziua de 15 noiembrie. Achelis crede ca in calendarul amintit au fost introduse sarbatori specifice gotilor arieni, unele dintre ele primite si de la greci, care erau mai numerosi in zona. Aceste informatii se regasesc si in alte documente, care dateaza de prin anii 407 sau chiar 419, elementele preluate in acestea putand fi doar interpolari la un fond mai vechi. Profesorul Emilian Popescu este de parere ca alcatuirea “Calendarului gotic“ a fost inceputa in perioada in care gotii se aflau in nordul Dunarii si ca dupa plecarea lor a fost completat in sud si in asezarea din Tracia. „Calendarul este un izvor de prim ordin pentru istoria crestinismului primar, el inscriindu-se intre documentele asemanatoare de valoare incontestabila”, spune cercetatorul. Al doilea document, ca importanta, cronologic vorbind, este lucrarea apocrifa a lui Abdias, despre care am vorbit. Urmeaza Martirologiul calugarului Adon, alcatuit intre 855 si 860. In acest document, la 1 mai, se poate citi: ”Nasterea (spre viata vesnica) a Sfintilor Apostoli Filip si Iacob, dintre care Filip, dupa ce a convertit la credinta in Hristos aproape (intreaga) Scythie si a asezat acolo diaconi, preoti si episcopi, s-a intors in Asia …”. Acest Martirologiu are la baza documentul lui Beda Venerabilul, de la inceputul secolului al VIII-lea si pe cel al lui Florus de Lyon. Mai departe vorbim de Martirologiul occidental al calugarului Usuard, decedat la 13 ianuarie 877. El atesta prezenta si propovaduirea Evangheliei in Scythia de catre Apostolul Filip. Exista insa si multe alte informatii legendare, ca Faptele lui Filip, despre care Alfred von Gutschmid spune ca in ele „sunt reflectate realitati locale”. Timpul de redactare al Faptelor lui Filip este fixat cel mai devreme la inceputul sau la mijlocul secolului al III-lea.

Dumitru Manolache

Sursa: Gardianul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reguli:

  1. Tratati persoanele care scriu aceste editoriale cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
    1. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
    2. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa care sa jigneasca.
    3. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
  2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
  3. Nu transformati aceste comentarii de editoriale intr-un „chat”.
  4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
  5. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestor comentarii puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@revistalumeacredintei.ro.
  6. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
  7. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand in acest editorial, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.