Basarabov, dinastia cerească

Mergem în căutarea sfântului Basarabov, noul Dimitrie al ţării noastre.

În acatiste îl cinstim pe omul lui Dumnezeu, numindu-l „diamant al răbdării”, „credincios ca şi Abel”. Peştera sfântului de lângă râul Lom, locul sfinţeniei, devine o continuare peste veacuri a rugăciunilor neîntrerupte. Aici, în această peşteră sacră, regăsim credinţa adevărată, nefalsificată. Să nu credem că Noul Dimitrie a vindecat doar pe fetiţa consemnată în sinaxare! Chiar pe noi ne va vindeca, chiar azi, de vom şti să ne plecăm smeriţi genunchii. A vindecat şi un urmaş al apostolilor, pe episcopul Ioanichie.

Nu ne rugăm lui pentru chestii senzaţionale (a oprit războiul ruso-turc, a încetat ciuma), ci pentru că vrem să ajungem şi noi Acolo unde este dânsul acum, în sânul lui Avraam.

Hristos l-a trimis şi pe Noul Dimitrie ca pe o oaie în mijlocul lupilor, spunându-i că se va mântui doar dacă va răbda până la sfârşit. Şi a răbdat şi s-a mântuit, iar acum ajută pe alţii să se mântuiască. Rugăciunea deasă nu va rămâne fără rod. Şi noi aparţinem dinastiei îngerilor: nu ne dăm în spectacol pentru a impresiona, nu mimăm amabilitatea, nu suntem irascibili sau rigizi. Ajutăm pe alţii, încurajăm, felicităm, apreciem, protejăm. În această Familie, viaţa nu este o interjecţie („Offf!”), ci este curajul bucuriei.

Sfinte Dimitrie Basarabov, roagă-te poentru noi, industrializaţii! Nu ne lăsa să consumăm lucruri inutile, nenecesare şi dăunătoare. Ajută-ne să nu pierdem Sensul vieţii! Eliberează-ne din lagărul necredinţei. Reînscrie-ne pe traiectoria privegherilor, nu în loteria fotbalizării. Scapă-ne de ispita de a considera uzina un templu. Nu ne lăsa să rătăcim către viţei de aur sau cranii cu 8601 diamante (Nu vrem să stăm la coadă pentru a vedea „piesa” de rezistenţă a lui Damien Hirst!). Integrează-ne în socialul creştin (filantropic), nu în societalul egoist (păgân).

Marius Matei