Biruitorul ne rânduiește Împărăție

Biruitorul promite supraabundența harului și El este Adevărul. Biruitorul ne rânduiește Împărăție, ne pune Casa în bună rânduială, dacă nu ne căpătuim aici. E suficient să Îl iubim și să Îl ascultăm. S-a făcut Om, ca mântuirea noastră să fie sigură, zice marele Atanasie. Deocamdată, e prea măruntă bucuria noastră pentru a percepe o fărâmă de infinit. Harul este un dar, dar acest dar nu este primit decât pentru a fi dat din nou.

Transmiterea de valori spirituale de la o generaţie la alta nu se poate face în regim de viteză, pe marea grabă. Focul nu se transmite din torţă. dacă nu mai este văpaie. O torţă stinsă nu poate aprinde alte torţe. Şlefuitorii de suflete contemporani îl pomenesc mai mult pe Nietzsche decât pe oricare altul. Total greşit. Dacă reperul este eronat… Singurul care reduce distanţa este Hristos. El vine în maximă apropiere de noi. Lecturez Jean-Luc Marion şi Luc Ferry şi pot selecta multe explicaţii pertinente. Dar liniştea tot de la un plin de har, cum este părintele, vine:
– Păcatul este distanţare. Riscul distanţei este să nu Îl cunoşti bine de Cel care te-ai depărtat, să nu ştii ce ai pierdut şi să nu îşi doreşti să te mai apropii. Să Îl uiţi. Să rătăceşti în necunoaştere. Fiecare distanţă este o retragere, o împuţinare a harului.

Mesajul evanghelic are claritate şi profunzime. Este un curs de viaţă pentru părinţi şi copii. Învăţăm să nu ne mai temem de diferitele chipuri ale morţii. Şi să depăşim banalităţile. Cei ce nu cred nu pot rezolva problema. Îngrijorările ne fac încontinuu să ratăm. Renunţăm la griji, nu la strădania de a nu mai rata. Cei ce rămân prizonieri ai grijilor devin incapabili să se bucure şi să acţioneze. Să nu ne tulburăm, nu avem nici măcar un singur motiv serios, câtă vreme mergem spre înviere.
Cine nu cunoaşte creştinismul nu are cum să înţeleagă nici istoria, nici arta, nici evenimentele cotidiene.

Creştinismul a învins elenismul, pentru că mesajul lui Hristos este de nerespins. Hristos învinge moartea, nu doar spaima de ea. Ateii strigă de câteva sute de ani că vor fi mai fericiţi. Vă întreb: Sunt ei?! La 10 ani eram fascinat de armoniile lui Mozart. Dar am fost cucerit definitiv de muzica îngerească din predica părintelui. Există Dumnezeu, pentru că părintele este omul Lui.
– Tinere, fiecare discipol al lui Hristos este un Campion, pentru că Hristos va birui în el. Materialismul este un mare eşec.

În afara învierii nu este decât absența vieții. Până să primim lumina, toți eram în întuneric. Fără lumină, viața nu e viață, e o moarte puțin amânată. Reaua voință și nebăgarea în seamă ne orbesc inima. Pacea interioară se hrănește doar din Pacea lumii, Hristos. Omul vicios nu simte pacea inimii, pentru că pacea interioară este prezență divină, dar unde este viciu, acolo nu este prezență divină. Virtutea ne îndumnezeiește după har, viciul ne îndiavolește. În Rai mergi doar de bună voie, în iad mergi și împotriva voinței tale.

  • Pacea inimii restaurează armonia cerului cu pământul în interiorul tău, zise părintele de ziua sfintei Glicheria, cea hrănită în temniță de îngeri. Conflictele sunt eliminate, odată cu primirea cu bucurie a Biruitorului ca Domn și Stăpân. Tinere, mulțumește-I zilnic Biruitorului pentru izbândă și din această rugă se va naște liniștea ta profundă, plină de har. Rămâi sub ascultare și nu te trufi! Încă nu ai făcut nimic, zise părintele, parcă biciund slava deșartă.
  • Mă rog Lui să se facă voia Sa în mine mereu, cum zice sfânul Isaac, cel din însângerata Sirie. Mă rog să nu fiu tulburat, ca să nu îi tulbur pe cei din jur.
  • Văd că ai mare râvnă la sfinții sirieni. Iată, pe lângă Efrem Sirul și Isaac Sirul, pe lângă Ioan Damaschin (cel de la Lavra Sf. Sava), îți recomand sfântul Petru, tot din Damasc: pacea inimii este baza vieții creștine, pentru că este despătimire și iluminare. Pacea interioară este indsispensabilă unei existențe fericite, netulburate, deoarece ea aduce mari virtuți. Iar sfâmtul acesta Petru din Damasc enumeră patru astfel de virtuți: priceperea (lămurirea), înțelepciunea, bărbăția și dreptatea. Iată ce mare dar este pacea interioară, care mântuiește mii în jurul tău, cum zice sfântul Serafim al Sarovului.
  • Tulburarea, în schimb, este îndobitocire, împielițare, înfricoșare și îndiavolire.
  • Poți păstra pacea interioară, dacă îți găsești echilibrul. Roagă-L pe Împăratul Slavei să intre în viața da! Dușmanii păcii interioare sunt oboseala, frustrarea și enervarea. Prietenii păcii interioare sunt calmul, nerăzbunarea, înțelegerea și altruismul.
  • Singurul eșec este să nu ajungi la limanul mântuirii. Singura catastrofă este să nu te întâlnești cu Hristos.
  • Pacea Lui te face în întregime liniștit și cu desăvârșire calm. Te înconjoară și ești profund liniștit. Lasă-te cu totul în mâinile Lui și roagă-te să îți trimită pacea Lui! După ce ai hotărât în felul acesta, așteaptă cu răbdare…
  • Foarte puțini oameni mai aleg să aloce timp pentru meditație. Și chiar dintre aceștia, mulți aleg ca obiect banalitățile, nu lucrurile profunde cu adevărat… Muncim cam 64000 de ore într-o viață, dar la final nu agonisim nimic fără Hristos.
  • Da, pentru că ne luptăm exagerat de mult doar pentru a ne apăra avantajele, care sunt – de fapt – cele mai mari dezavantaje. Suntem sclavii tehnicii, gadgeturile ne anunță exagerat de multe banalități ca fiind urgențe.
  • Persecutorii vicleni pot ucide discipoli, dar nu pot suprima Viața. Biruitorul înviat nu mai moare, moartea nu Îl mai stăpânește. Moartea stăpânește doar unde este păcat, dar în el nu este așa ceva. Biruitorul Acesta ne rânduiește Împărăție, împarte veșnicia Sa cu noi, ce am putea vrea mai mult?! Citește Evanghelia, ca să te ridici la exigențele gândirii mesianice și nu te lăsa tulburat de mentalitatea ateistă.

Marius MATEI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reguli:

  1. Tratati persoanele care scriu aceste editoriale cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
    1. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
    2. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa care sa jigneasca.
    3. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
  2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
  3. Nu transformati aceste comentarii de editoriale intr-un „chat”.
  4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
  5. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestor comentarii puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@revistalumeacredintei.ro.
  6. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
  7. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand in acest editorial, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.