De ce nu faceti ce va spun?
Share
Omul s-a obișnuit doar să ceară și să tot ceară și mai nimic să ofere. Când e vorba de a da, se întâmplă o minunăție, se împietrește, se întristează, se mânie și devine foarte iritat. Sfântul Teofan Zăvorâtul plecând de la cuvântul evanghelic care spune că nu toți cei ce vor spune „Doamne, Doamne!” vor intra în împărăția lui Dumnezeu, ne înfățișează câteva gânduri și fapte la care să luăm aminte. Dacă un cerșetor ar proceda așa cum noi, așa cum noi facem cu Domnul, foarte repede l-am trimite la plimbare.
„Pentru ce Mă chemați: Doamne! Doamne! și nu faceți ce vă spun?”
Pentru ce Îl numesc oamenii pe Hristos Domn, dacă nu fac voia Domnului, adică de ce nu recunosc prin fapte stăpânirea Lui? Pentru ce-L numesc Domn doar cu limba, nu și cu inima. Dacă ar rosti „Doamne, Tu ești Domnul meu”, ar fi gata deplin să se supună Celui pe care-L mărturisește Domn; dar întrucât nu se întâmplă așa, faptele se împotrivesc vorbelor, căci ele sunt întotdeauna pe măsura inimii. Dar cum, nu trebuie să strigăm: „Doamne! Doamne!”? Nu, nu-i vorba de asta. Trebuie să adaugi la cuvântul din afară și cuvântul lăuntric – simțirea și starea inimii.
Șezi și cugetă la Domnul și la tine însuți: cine e Domnul și cine ești tu; ce a făcut și ce face Domnul pentru tine, pentru ce trăiești și unde vei ajunge după moarte…
Vei ajunge îndată la încredințarea că n-ai altceva de făcut decât să împlinești voia Domnului în întregime, neabătut; pentru noi altă cale nu-i. Această încredințare te va face să fii gata a împlini cu fapta ceea ce rostești cu cuvântul. Astfel vei ajunge să simți nevoia ajutorului de sus, iar de aici ia naștere rugăciunea: „Doamne, Doamne! Ajută-mă și dăruiește-mi puterea de a umbla întru voia ta”. Și strigarea ta către Domnul va fi plăcută înaintea Lui.
