LOADING

Type to search

Nici de-o ţiglă

Ortodoxie si traire

Nici de-o ţiglă

Share

Era tare evlavioasă şi cu frica lui Dumnezeu! Nu trecea zi să nu citească din Psaltire şi Acatistier, iar duminica şi-n sărbători era nelipsită de la biserică! Dintr-atâta ce citise se făcuse deplin cunoscătoare într-ale celor sfinte.

–         Ei, copile, dac-ai şti tu câte trebuie făcute şi noi nu le facem!

–         Ce, bună? Ce trebuie făcut?

–         Ei, ei… Multe…

Nu voia să le spună. Îi plăcea să le ţină pentru ea sau poate ştia că degeaba le-ar spune, lucrurile lumii merg pe-acelaşi drum.

–         Azi a zis popa-n biserică să dăm pentru catrindala aia… Că se face o mare catrindală.

–         Şi ai dat?

–         Cum să nu? Am dat şi eu, să aibă ş-ăia, săracii, unde să se roage.

–         Şi cât ai dat?

–         D’apăi… Io nu prea mai ştiu banii. Am dat şi eu un ban de-ăla, de aramă.

–         Bună, ăia-s 50 de bani! N-ai dat nici de-un leu întreg!

–         Tulai Doamne, mă, copile! La vreme n-am dat nici de-o ţiglă! Lasă, c-oi mai da!

Popescu Ioan

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *