O, mame… (6 nov. 2009)

Orice femeie casatorita isi doreste un copil, deoarece acesta este cel mai mare dar oferit de Dumnezeu,insa  un copil cuminte ,ascultator, bun,iubitor si nicidecum  rau si obraznic.Avem noi mamele vre-o  vina ca odraslele noastre nu sunt asa  cum ne dorim noi? Da, si una foarte mare! O, Doamne, cata responsabilitate are o mama inaintea Ta! Cei  sapte ani de acasa sunt decisivi (asa cum bine se stie) in cresterea si educarea copilului, de aceea trebuie sa nu uitam ca vom da socoteala inaintea lui Dumnezeu pentru sufletul copilului sau copiilor nostri.

Viata aceasta agitata, fuga dupa bani, avere si cariera ne departeaza tot mai mult de Dumnezeu. De ce muncim ca robii sa oferim copiilor doar bunuri trecatoare (pe care rugina le strica, furii le sapa si le fura), cand de fapt doar sufletul conteaza?

Imi  aduc cu mare drag aminte de mama mea si ma rog sa fiu si eu ca ea. Ce paradox! Desi avem atatea electronice si electrocasnice care ne usureaza munca in gospodarie totusi nu mai avem timp sa ne  asezam in genunchi  la rugaciune langa copiii nostri  invatandu-i  sa se roage pentru parinti, bunici, frati, surori, prieteni si dusmani, sa mergem duminica la biserica de mana cu ei spunandu-le sa respecte preotul pentru ca el este slujitorul Domnului. Ii mai invatam noi oare pe copii sa fie buni, iertatori, darnici, cuminti, respectuosi, sa nu fure, sa nu minta, sa se spovedeasca  si sa  se impartaseasca cu Trupul si Sangele lui Hristos? De nu vom bate fierul cat e cald  mai tarziu va fi prea tarziu(din pacate).

Dorim si oferim copiilor nostri tot binele din lume dar uitam sa le dorim si sa  ii pregatim  pentru tot binele de pe cealalta lume, viata vesnica.

Viata este foarte frumoasa si usoara atunci cand avem Biserica de mama si pe Dumnezeu de Tata [Caci  jugul Meu e bun si povara Mea este usoara. (Matei 11, 30)].Adevarat este ca de vom cauta mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea lui toate celelalta vor veni  cu siguranta si neintarziat de la Dansul.

Imi este mila si ma intristez atunci cand vad mame suferind din cauza copiilor bolnavi sufleteste sau trupeste, si care disperate fiind nu stiu sau nu au destula incredere sa alerge la singurul si adevaratul ajutor: Dumnezeu, Maica Domnului si sfintii. Sa il rugam pe Domnul Dumnezeu sa ne ajute sa facem voia Lui  pentru a ne putea mantui noi, copiii nostri, familia, prietenii, cunoscutii si dusmanii nostri.

Maria Paduraru,

Barcea