LOADING

Type to search

Ocrotitorul fetitei mele

Ortodoxie si traire

Ocrotitorul fetitei mele

Share

Ma numesc Adela, din Cluj-Napoca, sunt profesoara .

De fapt e impropriu sa ma prezint astfel, pentru ca in fata lui Dumnezeu,indiferent de meserie sau alte nivele de diferentiere,
suntem fiecare un suflet si un univers irepetabil.

As vrea sa il slavesc pe Dumnezeu prin sfintii Lui.
Marturia mea poate fi perceputa pentru unii banala.Dar in nici un caz,nu pentru cei sensibili
la lucrarea lui Dumnezeu in noi.
Destinul meu a fost ciudat,am crescut singura fetita mea,cand ea avea 2 ani jumatate.

Psihologic vorbind,toata responsabilitatea de mama, in toate „compartimentele”ei imi revenea mie (sanatate,cultura,educatie,aspecte materiale, afect).
O mama sau un tata care a fost singur pe traseul unei vieti,intelege pe deplin astfel de lucruri.

Astfel ca am avut momente cand, la necaz nimeni nu mi-a ajutat,numai sfintii.
Sfantul Nectarie , pot spune ca este ocrotitorul fetitei mele.
N-a fost moment si nevoie, de orice fel, sa nu imi ajute.
Toata pubertatea si adolescenta am avut probleme mari de ciclu cu fiica mea,medicii nu ne puteau ajuta,durerile erau nefiresc de mari.

De fiecare data spuneam acatistul Sf.Nectarie,si ca prin minune,durerea trecea.
Apoi,in atitea situatii,fiica mea fiind pianista,emotiile dinainte de un concert sau recital,erau foarte mari.
Ma asezam in genunchi,si din nou Sf.Nectarie ma ajuta.

Acum 2 ani, olimpiada nationala de muzica s-a tinut la Bucuresti.Grupul de olimpici
din Cluj a fost cazat la seminarul manastirii Radu-Voda din Bucuresti.
Stiam bine, fiind si eu in „domeniu „muzical,atit concurenta acerba, cit si cum functiona jurizarea,
sa ma ierte Dumnezeu,de multe ori pe interese de licee,de orgolii,de cine obtine cele mai multe diplome.
Se intampla sa fie favorizati cei care aveau cunoscuti in juriu,sau chiar „lucrau”la instrumente cu
profesori din juriu.
(Aici fac o digresiune si vreau sa spun ca nu se fac nedreptati mari cand e vorba de competitii,dar se stie ca in
muzica,ca si in sport,o sutime poate schimba un destin.Sau poate marca psihic un suflet.Plus ca arta e subiectiva, se poate…nuanta).
Iar cantitatea de munca e uriasa..
Fiica mea a cantat foarte bine.Inainte de aflarea premiilor m-am dus la racla cu moastele sfantului Nectarie, la Radu-Voda, rugandu-ma cu lacrimi.
Nu pentru orgoliul de a fi recunoscuta,cat pentru a avea si ea o confirmare a muncii ei.
Se adunasera multe minusuri in viata ei(lipsa tatalui,unele probleme materiale,o supra -dimensionare a deceptiilor de la scoala).
Asa ca ma rugam cu lacrimi,sa-i dea Sf.Nectarie aceasta bucurie.
Si…de necrezut.In viesparul celor din Bucuresti,care si-au facut parte ,a fost premiata si fiica mea.

In aceasta vara,in iunie,am mai avut un concurs international, la care fiica mea a luat premiul doi.
Desi era o canicula greu de suportat, si distantele enorme(pentru noi,ardelenii),am rugat-o pe fiica mea sa vina dupa
terminarea primei etape(concursul a fost in 3 etape),sa-i multumim Sf.Nectarie.

Eu ma rugam la racla sfantului,ea urmand sa vina de la studiu,de la liceul Lipatti.
Si numai o vad, dupa ce am terminat acatistul,ca apare toata zambind.
„Mama,stii cu cine m-am intalnit?
Cu un tanar care mi-a luat interviu la postul Trinitas TV despre post.(Era in postul Sfintii Petru si Pavel).”

Si acel tanar(e vorba de Nicolae Iancu),afland ca fiica mea e pianista, dealtfel era imbracata in tinuta festiva,
ne-a facut legatura cu producatorul de la Trinitas Tv,care a inregistrat-o la emisiunile clasice.
Si zilele urmatoare, dupa concurs, am facut o inregistrare foarte frumoasa.Plus „cadoul”de a intalni oameni atit de minunati cu care suntem prieteni.
De atunci,fiica mea se roaga mereu sfantului Nectarie.Si in aceasta vara, a zis acatistul sfantului 40 de zile.

Repet,pentru multi,aceste intamplari par asa de copilaresti.Sau simple coincidente.
Dar nu sunt.Ca dascal,pot spune ca tinerii trec prin niste probleme foarte grele,in veacul in care traim.
Atentia noastra permanenta, rugaciunea, dragostea pentru ei, ar trebui sa fie mult mai importanta decat vile,masini,haine.
(Si nici nu e intelept sa i se ofere copilului totul dintr-o data, pentru ca el inca nu poate cuprinde cu mintea sacrificul.)
Iar examenele lor nu sunt deloc usoare.Implica o ardere nervoasa,o concentrare,pana la epuizare.
Cati parintii sunt constienti de asta?

As mai scrie si o alta minune.Sf.Nectarie e foarte iubit si de mama mea.Ea e vaduva, avem iconita acasa,la casa parinteasca,cu Sf.Nectarie,foarte frumoasa.
Sfantul a ajutat-o mereu in orice fel de situatie.Trebuia sa facem canalizarea, si nu ii ajungeau banii.
A imprumutat banii, si persoana respectiva a asteptat-o pina i-a dat inapoi,pentru ca erau multi.
Si multe minuni a facut Sf.Nectarie in familia noastra.
Cand e vorba de un examen, al fiicei mele, al nepotilor,al elevilor,ma rog sfantului si ma ajuta.
La fel de mult ma ajuta, in orice fel de boala.
Dar mie personal, mi se pare ca cea mai mare minune este atunci cand simti ca nu mai ai nici o speranta,si sfantul ti-o reda.
Atunci cand ti se usuca lacrimile de suparare, si totusi, simti ca nu vei cadea in prapastia deznadejdii.

Si ce minune mai mare poate fi, atunci cand din disperat,te transformi in bucuros?
Din ingrijorat,senin…
Din singur,implinit…..
Din infricosat,curajos….

Oare ce cabinete de psihologie pot sa faca asemenea lucruri?
Eu nu am vazut sa fie asemenea cabinete,sau asemenea doctori sufletesti.Oricat de pregatiti ar fi.

Si ce cer sfintii in schimb?Doar o lacrima,si putina dragoste.
Putina parere de rau pentru caderile noastre.Doamne,cat de putin ne cer ,si cat de mult primim.
Ce minunat e Dumnezeu prin Sfintii Lui!

 

Delia Plesca

1 Comment

  1. Ioan 20 august 2018

    Educația, un stâlp esențial al societății, dacă ar avea numai dascăli cu frică de Dumnezeu, toate s-ar schimba în bine, de la familie la întregul neam…

    Răspunde

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *