Tăcerea care schimbă totul

Mixerul este ineficient, dacă nu este conectat la sursa de curent. Eu sunt nefericit, dacă nu sunt conectat la harul lui Dumnezeu. Eu sunt trist, dacă nu adun binecuvântările, la fel cum magnetul adună pilitura de fier. Când sunt singur în cameră, mai este Cineva. Nu zice nimic, dar prezența Lui schimbă totul. Așa cum apostolului Matei nu i-a schimbat doar meseria, ci viața. Așa cum sfinții de pe iconostas sunt acele benzi desenate de la Buna Vestire la Înălțare, care au fost abecedarul creștinilor sute de ani.

Așa cum a simțit prezența Lui tânărul Marcu, încât a devenit un adolescent în slujba Domnului. În optica evanghelică, Domnul trebuie să domnească în viețile adolescenților, pentru ca ei să rămână liberi. Așa cum medicul Luca a înțeles că trebuie să profeseze învierea. Așa cum apostolul Ioan a înțeles că despre iubire nu este obositor să vorbești.

La fel, apostolul Petru nu a cedat, chiar dacă dușmănia venea de peste tot din jur. Știa că este încolțit de multe ispite, dar pentru puțină vreme. Chiar dacă lupul atacă turma, oile sunt în siguranță alături de Păstor. Bunicul mă sfătuia adesea:

• Nu huli pe cei ce vor să te ajute!

Cred că se referea la oameni, dar la fel de bine se putea referi și la sfinți. Dacă sfinții vin să mă ajute, să nu le fiu ostil. An de an, Biserica se îmbogățește cu sfinți. Librăriile se îmbogățesc cu cărți extrem de ziditoare despre viețile acestor sfinți. Singura problemă rămâne cea pe care mi-a transmis-o acum doi ani Răzvan Codrescu la Sibiu, la lansarea Catehismului învierii:

• Azi sunt mai mulți scriitori decât cititori!
• Numai că Dumnezeu nu lucrează statistic, a completat atunci părintele Constantin Necula. O astfel de carte poate salva peste ani un copil încă nenăscut.
• Iar aceste cărți trebuie tipărite, nu doar din nostalgie, ci din rațiuni de securitate, a concluzionat Răzvan Bucuroiu. Ceea ce este pe internet poate fi șters dintr-un buton, pe când o carte rămâne în bibliotecă.

Într-adevăr, întâlnirea cu credința te schimbă, te face mai bun, mai discret, mai blând. Cu cât cunoști mai îndeaproape psihologia sfinților, înțelegi cât de importantă este imitarea vieții Domnului. Înțelegi, te liniștești și speri. Și te încarci sufletește la fiecare întâlnire cu maica Siluana Vlad, părintele Rafail Noica, scriitorul Andrei Pleșu, părintele Dionisie Ignat, teologul Paul Siladi, părintele Sorin Mihalache, medicul Pavel Chirilă, academicianul Ioan-Aurel Pop, actorul Dan Puric sau profesorul Cornel Constantin Ciomâzgă. Toți transmit la unison:

• Dumnezeu nu a creat Raiul ca să îl țină gol! Fericirea este simțirea prezenței lui Dumnezeu în viața ta. Infernul este o mare absență, cea a iubirii.

Astfel de oameni sunt ambasadorii adevărului, prieteni în pelerinajul vieții. Iar întâlnirea cu astfel de oameni este decisivă. Când te întâlnești cu ei, mai este Cineva, tăcut, dar a Cărui prezență schimbă totul.

Marius MATEI