Editoriale

Tânăr și priceput

Marius Matei 26 martie 2021

Un tânăr se bucură atunci când simte încă de la început ajutorul divin. Un tânăr care dorește să primească în dar de la Dumnezeu minte pricepută și care se bucură de acest cadou. Un tânăr care nu a cerut moartea dușmanilor. Nici măcar viață lungă. Un tânăr care păstrează comorile primite de la tatăl său, fără să se lăcomească la alte teritorii. Un tânăr care oprește războaiele civile și face pace cu vecinii.

Un tânăr constructor, care edifică fortificații și grânare. Dobândește înțelepciunea printr-o viață demnă. Poeziile și proverbele sale sunt pline de înțelesuri profunde, valabile până azi. Din păcate, spre finalul vieții, puterea l-a orbit. În evreiește i se zice Shlomo, în arabă Sulayman, în română Solomon, cel ce construiește marele templu. Îndeplinește testamentul tatălui său, David:

Să respecte poruncile Domnului.
Să se poarte cu multă chibzuință.
Să manifeste recunoștință.

O inimă pricepută înseamnă o minte blândă. Cât de important este să distingi între bine și rău! Omul se izbește de dificultăți majore din cauza subiectivității percepției. Tânărul Solomon ține adevărate cateheze celor dornici să găsească adevărul. Problema este că marile adevăruri se obțin cu mari riscuri, iar fricoșii și lașii nu își asumă această parte.

Cererea corectă este dorirea mântuirii, restul este bonus, la fel cum poate lipsi. Pildele înțeleptului Solomon confirmă evidența: doar un om fără minte disprețuiește adevărul. Cei din întuneric nu văd de ce se împiedică. Au nevoie ca Lumina să le netezească a lor cărare.

Nu trebuie să fim mai mulți, ci mai rugători. Priceperea nu se evaluează în plata lunară, ci în meșteșugul dobândirii vieții veșnice.

Dacă vrei să scapi de un coșmar, trebuie să te trezești. Înțeleptul rege este categoric: ruptura cu păcatul este definitivă. Orice ambasador al Înțelepciunii este plin de integritate. Altfel, întunericul nu se va risipi, iar fiarele nu se vor îndepărta.

Toate poruncile divine sunt clare, nu este loc de confuzii sau reinterpretări. Adevărata fericire este în noi înșine, dacă în noi sălășluiește Dumnezeu. Când se vorbește despre fericirea veșnică, nu toți sunt interesați de subiect (observă alt înțelept divin, sfântul Grigore Palama). Necredința înmulțește nebunia. Dacă viața unui tânăr este condusă de Dumnezeu, păcatul nu are nici o putere asupra lui. Solomon este optimist: nu suntem trecuți cu vederea, dragostea divină nu ne ignoră. Condiția este simplă: puritatea, lipsa corupției morale. Sfaturi concrete:

Pe primul loc să fie iubirea lui Dumnezeu.
Tânărul de succes să își păstreze integritatea.
Anturajul dubios poate corupe pe orice și trebuie evitat.
Tot ce este lumesc este plin de deșertăciune (inutilitate, lipsire de substanță).
Adevărata valoare este loialitatea (fidelitatea, credincioșia, generozitatea, omenia).

Cu toții suntem conectați (mărgele pe aceeași ață) printr-un fir al dragostei. Actualizare: mixerul este eficient câtă vreme este conectat la sursa de curent! Doar înțelepciunea divină ne proniază, chit că uneori logica ne depășește, smerindu-ne. Adevărul se câștigă greu, dar eliberează tensiuni, frici, emoții, îndoieli și păreri. Fiecare om caută starea de eliberare, de conexiune cu sursa divină, chiar dacă temporar pare puțin rebel (neascultător). Doar ispititorul viclean sabotează adevărul, debitând minciuni non-stop despre nereușite și decepții. Dar omul înțelept evită capcanele, mai ales că sunt bine marcate. Omul fericit este cel ce adună binecuvântările (la fel cum magnetul aduna pilitura de fier) și se umple de recunoștință. Asta uită adesea contemporanul: să fie recunoscător Cerului.

Fără o îndrumare adecvată, omul pierde ușor calea, se abate de pe cărare. Călăuzele noastre sunt sfinții, care au parcurs și ei acest drum și ne previn asupra obstacolelor. Ținta este clară: veșnicia alături de Doamne! Restul sunt mijloace pentru realizarea obiectivului, nu scopuri în sine.

Sufletul nu este un felinar stins, ci o instalație de Crăciun. Lumina sărbătorii aduce multă bucurie celui ce știe să o primească, lărgindu-și inima.

***

Avem nevoie de o inițiere în misterele credinței: orice fabulație pe această temă este o teribilă otravă (Fotie al Constantinopolului, Mistagogia Sfântului Duh. Exegeze la Evanghelii, Ed. Polirom, Iași, 2013, p. 89). Orice rătăcire de la adevărul de credință este o calomnie la adresa lui Dumnezeu.

Învățăm adevărul de la Dumnezeu: doar astfel obținem certitudinea. Doar cei care Îl iubesc vor avea corecta înțelegere, pe care numai Dumnezeu o are. Credința naște credință, se înmulțește, ca un talant bine chivernisit.

Fără credința în adevărul revelat, nimic nu este primit, nu este binecuvântat, nu este înveșnicit. Când omul este în dilemă, îngerul alungă cearta gândurilor: dejoacă planul de divorț al lui Iosif. Îngerul îl călăuzește spre adevăr pe cel drept.

Din pietre, lucruri fără valoare, Dumnezeu poate să ridice oameni mari: pe oamenii simpli, de origine umilă, îi face însemnați, dacă aleg să respecte Poruncile Lui (cel mai limpede exemplu este sfântul Petru, un pescar anonim care devine apostol de bază în revoluția spirituală a omenirii).

Hristos le răspunde fariseilor că sunt departe de adevăr dintr-un motiv extrem de simplu: nu pun corect întrebarea. De ce Dumnezeu nu se mulțumește cu o credință pe jumătate din partea noastră: pentru că aceasta mai mult vatămă decât ajută.

Hristos vrea să pună frâu răutății noastre (Ibidem, p. 465), să primim alinare în întristări, să fim pregătiți pentru apostolat, să fim răscumpărați din înșelare. Viața noastră înflorește, atunci când o ancorăm în Dumnezeu (Ilarion Felea, Religia iubirii, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, p. 154).

Marius MATEI