Balcic – o umbră de veșnicie

Nu suntem vesnici. Auzim de atatea ori ca ni se spune sau ca spunem asta. Da. NU suntem vesnici, aici, cu trupul, pe pamant. Nici printii, nici regii, nici inventatorii, nici sarmanii oraselor sau satelor, nici bogatii lumii nu sunt vesnici in spatiul acesta fizic. Venim, stam un pic, facem diferite lucruri, bune, rele si plecam inapoi ACASA. Unii pastram drumul, altii ne mai ratacim, unii nu ajungem niciodata. Desi, acasa suntem asteptati de cand am plecat.

Am vizitat Balcicul Bulgariei. Am trecut pe langa el si am mers sa-l vizitam. Pentru ca acolo e o parte din istoria poporului roman, din istoria noastra, din noi. Acolo a ramas imprimata in adierea brizei amintirea reginei, iar in valurile marii, se aud bataile din inima reginei Maria. O regina deosebita prin ceea ce a facut, prin modul in care a facut, prin efectele pe care faptele ei le-au imprimat in vietile atator oameni. De bunaseama, cand esti regina si ceea ce faci se rasfrange asupra altor oameni, responsabilitatea ta devine imensa.

000000yumgm

Ce om poate duce pe umerii sai o asa apasare? Unul puternic, cu siguranta. Si regina a fost un om puternic. Prin daruire. Nu prin forta, nu prin bogatie, nu prin influenta, prin daruire. Si-a daruit timp, efort, bani pentru a ajuta pe romani. Nu era romanca. Dar a adoptat un popor peste care a venit sa domneasca. La randul lui poporul a adoptat-o ca regina. Si incet, incet, in crampeiul acesta de istorie a inceput sa se nasca un colt de vesnicie. O poveste pe care romanii si-o amintesc si astazi atunci cand dau numele reginei Mariei actiunilor sau organizatiilor filantropice. Avem Spitalul Regina Maria, Asociatia Regina Maria, Crucea Rosie… Regina nu mai e aici. Ea deja s-a intors ACASA. Dar spiritual ei filantropic a ramas in minte ca un reper, ca un model, demn de urmat atat timp cat pe pamant exista suferinta. Iar in Cer exista rascumparare si milostivire.

La Balcic vesnicia reginei Maria se traduce in frumoasa poveste de iubire a unui om pentru un petec de pamant (atunci romanesc), pe care l-a vazut ca prefigurarea a coltisorului de Rai ravnit. E frumos Balcicul in plina vara. E frumos si melancolic. Prezenta reginei Maria respira in fiecare coltisor. O scurta plimbare prin gradina domeniului de la Balcic, aminteste de o personalitate care a iubit frumosul naturii salbatice sau a naturii umane, si-a iubit copiii, a iubit romanii, pentru care a devenit regina lor, a suferit sufleteste si trupeste, s-a rugat in capela Stella Maris sau a scris si a trait pur si simplu.

La 18 iulie 1938 regina Maria trecea la cele vesnice la Sinaia, nu la Balcic. In 18 iulie 2015, cand l-am vizitat, Balcicul suferea inca de nostalgia amintirii unei prezente regale, demne, calde, fascinante. Pe domeniul intins din spatiul bulgar, regina a costruit o vila pentru ea – Cuibul linistit – si vile pentru cei care o inconjurau sau o vizitau: vila de la moara, vila printului Nicolae, atelierul de croitorie, …

Nu e un palat sau un castel

In comparatie cu mastodontii pe care si-i cladesc capete mai putin incoronote, Cuibul linistit pastreaza proportional arminios, la nivel arhitectectural, patina timpului, pe un specific traditional romanesc. Interiorul primitor, decorat simplu, suficient, este dominat de doua spatii de referinta: biroul-dormitor al reginei si spatiul de rugaciune. Sunt doua axe primordiale ale existentei reginei.

Da, stim, regina a fost o femeie foarte frumoasa. De aici, s-au nascut multe legende legate de fidelitatea ei fata de rege. Multe povesti, multe speculatii, dincolo de care fumul istoriei nu se risipeste uneori asa de usor. Daca i-a fost sau nu fidela regelui nu este totusi o problema care sa afecteze radical, structural mase intregi. Despre asta numai constiinta reginei poate da seama.

Ceea ce a oferit insa, ceea ce a facut pentru ceilalti nu ar trebui sa fie diluat in valul uitarii. Ce regina a mers pe front sa ingrijeasca soldatii tarii? In transee, in spitale, printre raniti si bolnavi, nu a cunoscut frica de gloante si de bombe, nu s-a temut de molima, nu s-a sfiit sa faca binele de care era atat nevoie. Ce alta regina si-a incurajat poporul cu atata perseverenta si a ridicat moralul romanilor in imprejurari atat de delicate? In timpul retragerii tarii in Moldova, regina Maria a promovat aspiratiile constiintei romanesti si a influentat intrarea Romaniei in razboi dar si incheierea pacii din 1918. Ce alta regina poate fi considerata ctitorita Romaniei intregi?

Si cred, ca nicio alta regina nu a fost recunoscuta din timpul vietii, atat de catre colaboratori, cat si de opozanti drept una dintre figurile istorice de seama ale neamului. Ce spun altii despre regina Maria? Regina Maria, mai mult decât oricine altcineva, s-a bătut pentru a asigura reîntoarcerea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România, la sfârșitul Primului Război Mondial. A dormit pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic și ale Primului Război Mondial, alături de soldații săi. Prin forța de nezdruncinat a voinței sale, această prințesă britanică s-a redefinit pe sine însăși ca româncă oferindu-le supușilor săi o mai bună înțelegere a ceea ce urma să fie România, decât oricare din viziunile fasciștilor sau comuniștilor autohtoni care au urmat după ea.” (Robert D. Kaplan, Balkan Ghosts – A journey through history, St. Martin’s Press, New York, 1996)

Dicolo de mintea sclipitoare in probleme de stat, regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice in romana si engleza, precum și a unor povești și versuri pentru copii. Iata ce a scris in limba romana: Ilderim. Poveste în umbră și lumină, Editura literară a Casei Școlilor, București, 1921; Regina cea rea, București, 1916; Minola. Povestea unei mici regine triste, Tipografia serviciului geografic al armatei, Iași, 1918; Sămânța înțelepciunii, Cluj, 1925; Păsări fantastice pe albastrul cerului, Editura atelierelor grafice ale ziarului Universul, București, 1928; Stella Maris. Cea mai mică biserică din lume, București, 1930; Copila cu ochi albaștri, București, 1931; În numele tău și Lacrimi, publicate în „Calendarul Regina Maria pe 1918”, Tipografia serviciului geografic, Iași, 1918. Lucrari nepublicate: Scrisă când am devenit Regină, Paginile mele românești, București, Pagini scrise în decembrie 1916, Colonelul Boyle, Ioan Brătianu.

Nu am cunoscut-o direct, dar marturiile existentei si actiunilor unei regine, in lumina torida de la Balcic, te duc cu gandul la rostul si rolul nostru pe pamant si in cer. Coltisorul de Rai al reginei Maria ramane in Bulgaria. De el se bucura oricine il viziteaza. Cand pleci de la Blcicul reginei, poti spune cu mare convingere ca vesnicia nu s-a nascut numai la sat (cum spunea Blaga), ci acolo unde constiinta si faptele omului se intalnesc cu dorinta si vointa lui Dumnezeu intr-o dreapta credinta. Nu suntem vesnici cu trupul pe pamant, dar faptele, gandurile noastre raman in vesnicie tocmai prin efectele pe care le au asupra noastra si asupra celorlalti. Nu detinem vesnicia din mintea si din sufletul celorlalti, dar la vesnicia de Sus toti suntem chemati sa fim partasi. Fie ca vrem, fie ca nu vrem sa constientizam aceasta realitate.

 

Claudia CHIOREAN

1 comment on “Balcic – o umbră de veșnicie

  1. ioDan noiembrie 10, 2016 at 06:52 - Reply

    Iertați-mă, ați amintit de Crucea Roșie; de ce nu mai avem acest simbol pe salvările noastre, pe care
    nici comuniștii nu l-au dat jos ? Mulțumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Reguli:

  1. Tratati persoanele care scriu aceste editoriale cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
    1. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
    2. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa care sa jigneasca.
    3. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
  2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
  3. Nu transformati aceste comentarii de editoriale intr-un „chat”.
  4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
  5. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestor comentarii puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@revistalumeacredintei.ro.
  6. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
  7. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand in acest editorial, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.