LOADING

Type to search

Pelerinaje

Un leac împotriva secularizării: Muzeul Bibliilor

Share

Nu cred că poate fi imaginat la ora actuală un simbol mai bun al secularizării decât oraşul Amsterdam. Oude Kerk, Biserica Veche, catedrala reprezentativă a Ţărilor de Jos până în sec. 18, se află chiar în mijlocul cartierului Felinarul Roşu. Aproape nimeni nu îi mai calcă pragul, puţinii eventuali vizitatori fiind descurajaţi din start de preţul de intrare. Servicii religioase nu mai au loc, iar biserica a devenit muzeu. Niuewe Kerk, catedrala în care au loc evenimente religioase ale familiei regale, situată în centrul oraşului, chiar lângă palatul regal, adăposteşte o expoziţie despre… tradiţia iudaică. Întâmplare? Ironia istoriei? La trecerea între ani, pe 1 ianuarie, televiziunea germană programa un amplu concert de muzică religioasă în Frauenkirche din Dresda, câteva mii de oameni, în special tineri, participând la acest eveniment, în timp ce televiziunea olandeză transmitea un concert religios din Biserica Sf. Nicolae din Amsterdam (catolică), ocazie cu care puteai admira un grup restrâns de persoane la vârsta a treia, încercând cu disperare să arate că specia credincioşilor este pe cale de dispariţie, dar nu a fost încă complet eradicată. O duminică dimineaţa în Amsterdam este, din acest motiv, foarte tristă: nu auzi nici măcar un clopot… În tot acest context, mirarea de a descoperi un loc în care religia este încă prezentă şi atrage admiratori este cu atât mai mare.

O oază de credinţă în deşert

Citisem câte ceva despre Bijbels Museum – Muzeul Bibliilor, fără însă ca acesta să fie considerat un punct de reper al atracţiilor culturale ale oraşului, fără puterea de a se putea compara cu Rijkmuseum, Muzeul Van Gogh, Concertgebouw etc. Muzeul Bibliilor are de fapt o întindere foarte redusă, nu este vizibil, dar are avantajul de fi situat central, pe unul dintre canalele cele mai circulate – Herengracht. Este singurul muzeu din lume consacrat istoriei Bibliilor şi felului în care evenimentele narate în Biblie au fost şi sunt conotate cultural în contexte naţionale şi religioase diferite. La Ierusalim, Nazareth etc. poţi vedea locurile în care au avut loc scenele din Biblie, la Amsterdam poţi vedea felul în care au fost transpuse impresiile celor care au văzut aceste locuri. Bijbels Museum este astfel primul muzeu postmodern în care vizitatorul este transpus în perspectiva – sau mai exact a perspectivele – celor care au fost influenţaţi de Biblie.

Scurtă trecere în revistă

Muzeul a fost înfiinţat de pastorul reformat Leendert Schouten în 1851, întro perioadă în care Biserica avea o influenţă covârşitoare în societatea olandeză, iar amintirea războaielor religioase între catolici şi protestanţi era de data recentă. În 1879 îşi face apariţia un exponat inedit al muzeului, o machetă a Templului din Ierusalim care descrie felul în care creştinismul, iudaismul sau Islamul s-au raportat la acesta. Schouten a colecţionat întreaga sa viaţă artefacte din Ţara Sfântă şi diverse exemplare ale Bibliilor, expuse astăzi în muzeu. Colecţia s-a extins după moartea sa, fiind astăzi cea mai reprezentativă din lume pe acest domeniu. Vizitatorii pot admira prima Biblie tradusă în olandeză din 1637 (Statenvertaling), Biblii special transpuse pe înţelesul copiilor – ceea ce arată evoluţia societăţii şi relaţia dintre educaţie şi şcoală: Biblia începe să nu mai fie studiată doar în şcoli, familia revendică dreptul de a purta răspunderea pentru educaţia religioasă a copiilor, începând cu sec. 19 – ediţii speciale ale Bibliilor: pentru nunţi şi înmormântări (cu coperţi în alb şi negru), Biblii uriaşe, pentru uzul marilor congregaţii urbane care încep să apară odată cu modernitatea, Biblii cu coperţi în culori de camuflaj, pentru uzul soldaţilor, Biblii scrise în alfabetul Braille, pentru folosul celor fără vedere, Biblii îmbrăcate în aur şi argint. O secţiune aparte a muzeului este dedicată relaţiei dintre Biblie şi cenzură: mai ales în timpul războaielor religioase, catolicii doreau să prezinte versiuni ale Bibliei în care să fie eliminate pasaje frecvent invocate de protestanţi şi invers, iar mai multe ediţii ale Bibliilor au fost tipărite special fără anumite pasaje, pentru a înşela vigilenţa cenzurii. Muzeul descrie prin exponatele sale şi trecerea care s-a făcut, cu ajutorul tiparului, de la Biblie ca obiect de lux, aflat doar în posesia bibliotecilor sau a monahilor, la Biblia în tiraj de masă, care poate fi regăsită în orice cămin. În acest fel, putem înţelege mai bine de ce s-a ajuns în unele ţări secularizate, precum Cehia, la un paradox doar aparent: un procent important al celor chestionaţi declară că nu participă la slujbele religioase, au credinţe religioase slabe sau chiar nu cred în Dumnezeu, dar declară că posedă un exemplar din Biblie în propria bibliotecă.

Actualitatea eternă a Bibliei

Amsterdam este cunoscut pentru canalele sale, pentru toleranţa faţă de droguri şi prostituţie, doar cunoscătorii ştiind că oraşul are o faţă nevăzută, dar mai fascinantă poate decât toate celelalte atracţii la un loc: grădinile din spatele frontoanelor clădirilor ce se aliniază de-a lungul canalelor, acestea având şi o denumire specială – hortus conclusus, grădini închise. Spaţiul dintre două canale este nu doar compus din ziduri şi încăperi, ci şi din grădini generoase. O astfel de hortus conclusus poate fi admirată în spatele lui Bijbels Museum. Această grădină încearcă să reproducă natura din timpul Vechiului şi Noului Testament: multe din plantele descrise în Biblie se regăsesc în ea, acompaniate cu explicaţiile de rigoare, citate din textele biblice etc.

O vizită la Muzeul Bibliilor poate fi un tratament foarte eficient pentru cei care sar îndoi de actualitatea mesajului biblic: acesta, tocmai pentru că este universal, a făcut ca textul fondator al creştinismului să îmbrace atâtea forme. Iar aceste forme nu sunt nici pe departe epuizate: avem deja Biblii în format electronic, o putem citi pe IPad sau descărca direct pe telefonul mobil. Mesajul Muzeului Bibliilor nu este că Biblia ar fi doar un obiect de muzeu sau doar un produs cultural, ci acela că Biblia este astăzi la fel de actuală ca şi ieri şi va provoca tot atâta interes şi tot atâtea controverse şi mâine.

Radu CARP

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *