Revista:

Notre Dame de Paris, simbol al Frantei

id634_9.jpg.jpg

Notre-Dame este unul dintre cele mai puternice simboluri ale Franţei, la rând cu Turnul Eiffel şi castelele de pe Valea Loarei.
Catedrala Notre-Dame de Paris este una dintre cele mai vizitate biserici din lume. Nici un turist serios care trece prin Paris nu o ocoleşte. Cu o istorie încă plină de văluri misterioase şi o arhitectură impresionantă, Notre-Dame te provoacă să o cunoşti.
Notre-Dame este considerată cea mai întunecată catedrală dintre marile catedrale gotice. Obscuritatea relativă a interiorului catedralei, propice reculegerii şi rugăciunii, permite, printre altele, mai buna descoperire a vitraliilor, mai ales a celor ale rozetelor.

Primul arhitect despre care se ştie că a lucrat la Notre-Dame este Jean de Chelles. El a mărit transeptul dinspre nord şi l-a construit pe cel dinspre sud. După ce a murit, în anul 1258, suc­cesorul său, Pierre de Mon­treuil, i-a continuat opera. Au mai participat cu si­guranţă la desăvârşirea con­strucţiei Pierre de Chelles şi Jean Ravy.
Faţada dantelată şi cele două turnuri patrulatere, de câte 69 de metri fie-
care, ra­­diază echilibru. Intrarea în catedrală se face prin trei porţi bogat ornamentate, care evocă simbolu-
rile go­ticului târziu. Impresia spa­ţială în interiorul bisericii este copleşitoare, zidurile ei se înalţă pe trei rânduri de coloane.
De proporţii im­pozante, 130 de metri lun­gime, 35 de metri înăl­ţime, nava prin­cipală este împodobită cu statui şi picturi.

Relicve sfinte

Surse de devoţiune şi uneori de miracole, re­lic­vele au fost conservate cu pioşenie de-a lungul seco­le­lor în relicvarii cu atât mai somptuoase cu cât re­licva adăpostită era mai importantă.
Bineînţeles, cele mai importante relicve sunt legate de persoana lui Iisus. Astăzi, există trei astfel de relicve: coroana de spini, o bucată din Sfânta Cruce şi unul dintre piroanele Crucii.
Vechiul tezaur al catedralei a dispărut de-a lungul timpului, iar piesele de acum au fost aduse în sec. al XIX-lea. Din păcate, autenticitatea celor trei relicve principale nu a putut fi riguros atestată, însă ele au fost oferite devoţiunii credincioşilor încă dinaintea căderii Imperiului Roman.
La Notre-Dame fun­cţionează o adevărată şcoală de muzică, recunoscută de stat, de Primăria Parisului şi de Consiliul Regional Ile-de-France. Există mai multe şcoli corale: pentru începători, pen­tru adulţi, ansamblul gre­gorian, corul de copii şi ansamblul de tineri.

Clopot bătut numai la sărbători

Clopotul mare, insta­lat în 1400 în clopotniţa dinspre sud a fost refăcut de Lodovic al XIV-lea, care l-a numit „Emmanuel”. El cântăreşte 13 tone, şi numai limba sa are 500 kg. Nu sună decât la marile sărbători ale anului (Crăciun, Florii, Paşte, Înălţare ş.a.) şi cu ocazia unor ceremonii excepţionale.
Încă patru clopote se află în turnul dinspre nord, din 1856, care le-au înlocuit pe cele din Evul Mediu, topite în 1791 pentru a se face tunuri.

Date istorice

1163: Punerea primei pie­tre de temelie a ca­tedralei de către Mau­rice de Sully, episcopul Parisului
1182: Consacrarea alta­ru­lui mare, demolarea ve­­chii catedrale şi în­ce­per­ea lucrărilor la cea nouă
1200-1245: Ridicarea faţadei
1250-1270: Lărgirea tran­sep­tu­lui şi instala­rea celor do­uă roze din­spre nord şi sud
1300-1351: Construirea zidurilor sculptate
1792-1793: Revoluţia în­chide catedrala şi ridi­că ta­blo­urile, statuile şi obiec­tele de metal, care sunt topite. Marile sta­tui ale faţadei şi cele ale regilor biblici sunt distruse
1801: Concordatul redă edi­ficiul activităţilor de cult
1845-1864: Restaurarea com­pletă a catedralei, făcută de Lassus şi Viollet-le-Duc.

O orgă celebră

Istoria instrumentelor muzicale de la Notre-Dame începe la 1330. Orga cea mare este una dintre cele mai celebre din lume. Ea are 113 clape şi 7800 de tuburi, dintre care unele datează din Evul Mediu. Poate fi auzită în fiecare duminică după-amiază, de la 17,15, sau cu ocazia recitalurilor de joi (o dată pe lună), date de organişti veniţi din toată lumea, de la ora 20, 30.

Program

Catedrala este deschisă zilnic, de la 7,45 la 19,00.
Orarul liturghiilor: De luni până vineri: 9,00 – mesa (în cor); 12,00 – mesa; 17,45 – vecernia; 18,15 – mesa; Sâmbăta seara: de la 18,30; Duminica: De la 8,30; 10,00; 11,30; 12,45; 18,30.