Revista:

Meteora

id637_3.jpg.jpg

Mânăstirile din cer
Un peisaj de o frumuseţe nepământeană. Unic în lume, cel puţin ca fenomen geologic. O pădure de stânci, aproape 1.000 la număr. Înalte de peste 500 de metri, încât ai senzaţia că zgârie norii. Şi, în vârful lor, de nici nu ştii dacă se sprijină în piatră sau sunt agăţate în cer, o salbă de mânăstiri. Cu urme de viaţă monahală încă din secolul IX. Complexul Meteora, o ispită de călătorie pentru orice pelerin.

Marea Meteoră
Drumul seamănă cu un şarpe uriaş, care se târăşte printre râpe, se agaţă pe dealuri, se încolăceşte în jurul coloşilor de piatră, până ajunge în vârf.
Privite din Kalambaka, oraşul de unde începe urcuşul, stâncile Meteorei par ele însele nişte tur­nuri de mânăstire. În vârful cărora „cresc” alte biserici. Încât ai senzaţia, stranie şi înălţătoare, în acelaşi timp, că trebuie să urci tocmai în cer ca să le vizitezi. Ceea ce se şi întâmplă, preţ de vreo 20 de minute, cu autocarul. În dreapta şi în stânga, puzderie de stânci. În despicătura cărora încă mai atârnă câte o scară de lemn. Semn că pe aici s-au nevoit asceţii. Se spune că monahii stăteau în aceste grote luni în şir, în post şi rugăciune, ca o pedeapsă pentru gânduri şi fapte căzute în cele lumeşti.
După un peisaj atât de sălbatic şi, aparent, neprimitor, ai surpriza să vezi că vârful celei mai înalte stânci (613 metri) este, de fapt, un platou. Destul de întins de vreme ce suportă zeci de autocare şi maşini. În timp ce comercianţii de obiecte tradiţionale şi de cult se întind pe marginea parcării, formând o adevărată piaţă. Mai avem de urcat 146 de trepte săpate în stâncă. Şi am ajuns la Marea Meteoră, cea mai importantă din tot ansamblul. Mânăstirea, cu hramul Schimbarea la Faţă, a fost întemeiată de Sfântul Atanasie Meteoritul, venit aici din Muntele Athos. El a zidit pe stâncă o mică sihăstrie, transformată în lavră, în 1344. Tot el a început construcţia Bisericii Schimbarea la Faţă, terminată ulterior de Ioasaf Simeon. Această biserică este cea mai impunătoare din tot Ansamblul Meteora, iar frescele interioare, adevărate bijuterii artistice, aparţin Şcolii Cretane. Ele datează din secolul XIV şi se referă la ciclul dogmatic, istoric şi liturgic al Bisericii Ortodoxe.

Mânăstirea Sfântul Nicolae Anapafsos

Pe  creştetul ros de intemperii al unei stânci uriaşe, stă agăţată cea mai mică mânăstire din Complexul Meteora, dar şi cea mai izolată, numită Sfântul Nicolae Anapafsos, adică Sfântul Nicolae Odihnitorul. Prima aşezare monahală datează aici din secolul XIV. Adevăratul fondator, însă, a fost Sfântul Dionisie cel Milostiv, la începutul secolului XVI. Fresca, de mare calitate iconografică, a fost lucrată de monahul Teofan Cretanul, un exponent de seamă al Şcolii Cretane de pictură. În prezent, mânăstirea are doar câţiva monahi.

Mânăstirea Sfânta Treime
A fost construită în jurul anului 1470, de sihastrul Dometie, iar fresca interioară datează din anul 1741. ­Biserica are formă de cruce, cu turlă joasă şi două coloane. Specialiştii susţin că ­aceasta ar fi a treia mânăstire, ca vechime, în Complexul ­Meteora.

Furia râului Pinios

Nu se ştie cu exactitate cum s-a format, în timp, pădurea de stânci de la Meteora. Se presupune că apele râului Pinios ar fi degajat actuala vale de  probabile aluviuni, fără să poată eroda sau disloca tancurile de rocă dură care se aflau printre ele. Expuse vânturilor şi intemperiilor, aceste stânci au căpătat aspectul lor straniu de astăzi.

Mânăstirea Rusanu 

Un culoar de beton şi un pod suspendat te duc pe creştetul unei stânci izolate, înconjurată de abis, de jur-împrejur. Aici se află Mânăstirea Rusanu, după numele fondatorului ei. Prima aşezare monahală datează din secolul XV, când câţiva sihaştri se nevoiau în zonă, primind mâncare de jos, cu funia. În anul 1545, doi călugări macedoneni, fraţii Maxim şi Ioasaf, au transformat mica sihăstrie într-o mânăstire, zidind din piatră actuala biserică, cu  hramul Schimbarea la Faţă. Majoritatea manuscriselor şi documentelor acestei mânăstiri sunt păstrate la Biblioteca Naţională din Atena.

Mânăstirea Sfântul Ştefan

Mânăstirea Sfântul Ştefan este, cu siguranţă, cea mai apropiată de sufletul pele­rinului român. Ea a fost „răs­făţată”, în timp, cu daruri preţioase de la prinţi ortodocşi, printre care şi Ion Vladislav, voievodul Ţării Româneşti. Acesta a donat un relicvariu în care se afla capul Sf. Haralambie şi un deget al Sf. Ioan Botezătorul. Mai mult, el a înzestrat mâ­năstirea cu moşii din Ţara Ro­mânească.
Sfântul Ştefan este şi cea mai veche aşezare monahală de pe Muntele Meteora, fiind fondată în anul 1192, de Sihastrul ­Ieremia. În 1333, aici a trăit, pentru o scurtă perioadă de timp, Andronic al III‑lea Paleologul, împăratul Bizanţului. De atunci mânăstirea s-a numit imperială şi patriarhală. Împăratul a renovat-o şi i‑a dedicat ­multe donaţii şi proprietăţi.
În 1961, pentru că ră­mă­se­se pustie, mânăstirea a fost transformată în chinovie de călugăriţe. Un pod fix, în lungime de 8 metri, te duce în siguranţă până la intrarea în acest locaş de cult. Printre obiecte de cult, multe şi preţioase, în muzeul mânăstirii poate fi admirat un codex bizantin din anul 1404, donat de Filotei şi ­Antonie Cantacuzino.

Pelerinaje la Meteora

Circuitele sau sejururile în Grecia includ, de re­gulă, şi Meteora, dată fiind importanţa acestui loc. Dacă agenţiile de turism propun, de obicei, programe în care se vizitează 2-3 mănăstiri (Marea Meteoră şi Sf. Varlaam), centrele de pelerinaj, accentuând latura religioasă a obiectivului, vă vor propune întregul complex, astfel încât veţi avea ocazia să vedeţi 5 sau chiar toate cele 6 mănăstiri deschise în zonă.
Centrul de Pelerinaj al Mitropoliei Olteniei vă propune programe pe nordul Greciei, incluzând Meteo­ra, la preţuri până la 200 euro. Pentru programe mai ambiţioase, cuprinzând a­proape întreaga Grecie continentală, dar şi insule ca Egina, Corfu, sau Evia, preţul urcă până la 300-330 euro pentru 8-10 zile. Aceste oferte pot fi găsite, de asemenea, la Centrul de Pelerinaj al Patriarhiei Române sau la cel din Alba-Iulia.
Agenţii de turism ca Omnia sau Vacanţa oferă şi ele programe atractive pe destinaţia Grecia.

Mărturia unui pelerin

Aurora Toma, farmacist, Bucureşti: „Grecia, în general, şi mai ales Complexul Meteora ocupă un loc special în inima mea. Ce poţi să spui despre nişte mânăstiri înălţate deasupra lumii decât că sunt o minune a lui Dumnezeu?! Şi a călugărilor, deopotrivă, pentru că au trudit din greu la ridicarea sfintelor aşezăminte. E aproape imposibil să-ţi imaginezi cum s-au cărat, cu plase, coşuri şi scripeţi, tone de materiale, până în vârful unor stânci uriaşe. Complexul Meteora, prin înălţimile sale materiale, dar mai ales spirituale, este un prilej de mare bucurie, pentru orice pelerin”.

Cum se  trăia la Meteora în secolul XVI

„Am adunat mulţi călugări şi am rânduit diaconi şi preoţi, ca împreună să îl lăudăm pe Domnul. Am aşezat apoi felul de viaţă cenobitic după tradiţia Meteorei. Monahii aveau totul în comun: mâncarea, hainele, chiliile, şi nu era nimeni care să aibă vreun lucru al său, nici înlăuntrul, nici în afara mânăstirii. Cu toţii trăiau în pace şi dragoste şi erau ca un singur suflet cu multe trupuri…”
Aşa povesteşte cronica Ieromonahilor Ioasaf şi Maximos din 1545, păstrată şi acum în Biblioteca Naţională a Greciei, cum cei doi fraţi bogaţi din Ioannina au pus temeliile actuale ale mânăstirii Rusanu. Frumuseţea vieţii călugăreşti, spiritul de comuniune care o caracteriza în acel secol XVI te fac să te întrebi în ce a constat acel „negru” Ev Mediu de care vorbesc unele minţi luminate… (C.C.)
 

Programul de vizitare

Mânăstirea Schimbarea la Faţă: deschisă zilnic,
în afara zilei de marţi,
între orele 9-13 şi 15,15-18
Mânăstirea Varlaam: deschisă zilnic,
în afara zilei de vineri,
între orele 9-13 şi 15,15-18
Mânăstirea Sfintei Treimi: deschisă zilnic,
între orele 9-18
Mânăstirea Sf. Ştefan: deschisă zilnic,
în afara zilei de luni,
între orele 9-13 şi 15,15-18
Mânăstirea Rusanu: deschisă zilnic,
între orele 9-18
Mânăstirea Sf. Nicolae
Anapafsos:
deschisă zilnic,
între orele 9-18