Revista:

Tunisia – Creştinii din nordul Africii

id659_1.jpg.jpg

Adeseori desemnat prin termenul Maghreb, nord-vestul Africii este divizat astăzi în trei ţări: Maroc, Algeria şi Tunisia. Cu 2000 de ani în urmă, locuitorii zonei, numiţi berberi, au fost cuceriţi şi colonizaţi de Imperiul roman. Începând din secolul al II-lea d.H., aici s-a dezvoltat un puternic centru ortodox vorbitor de limbă latină. Sosirea arabilor în zonă, în 647, şi cucerirea Cartaginei, în 698, au mutat centrul de greutate religios, creştinismul devenind o religie secundară. Au rămas însă mărturii, până în zilele noastre, despre viaţa creştină din nordul Africii. Vă invităm să le vizitaţi.

Monastir
În urmă cu 1500 de ani aici exista o mânăstire bizantină. Invazia arabă de la sfârşitul secolului al VII-lea a însemnat şi sfârşitul mânăstirii. Când arabii au atacat locaşul, monahii au opus o puternică rezisenţă. Au fost toţi ucişi, dar vitejia lor nu a fost uitată de arabi, care au numit localitatea după numele creştinilor şi al locaşului lor, Monastir – Mânăstire.
Astăzi oraşul Monastir este renumit pentru plaja sa cu nisip foarte fin şi pentru bazarul din care puteţi cumpăra (după o negociere foarte atentă) de la mâncare până la îmbracăminte şi bijuterii. De asemenea se mai poate vizita Moscheea Bourguiba şi muzeul cu acelaşi nume.

Catacombele de la Sousse

… creştinii se ascundeau în catacombe, pentru ca acolo, în adunări mici, la lumina unui opaiţ de lut, să-şi săvârşească slujbele lor dumnezeieşti, să asculte Cuvântul lui Dumnezeu şi să se împărtăşească cu Sfintele Taine. Cei care se adunau acolo nu ştiau dacă nu cumva îi va ajunge aceeaşi soartă ca şi pe cei ale căror nume se pomeneau la Liturghie ca mucenici şi mărturisitori sau ale căror morminte simple îi înconjurau… (Nicodim, Mitropolitul Moldovei – Primele zile ale creştinismului)
Catacombele se întind pe 5 km şi conţin aproximativ 15000 de morminte. În timpul persecuţiilor, au fost folosite ca adăpost de către creştini. Mozaicurile creştine din aceste catacombe pot fi admirate la Muzeul Sousse.
Cartagina

Fondat de comercianţii fenicieni, oraşul Cartagina ajunge capitala unui imperiu care avea, în secolul III î.H., cea mai mare flotă din Mediterana. Intră în conflict cu Roma şi în urma celor trei războaie punice (264‑241 î.H., 218‑201 î.H., 149‑146 î.H.) devine provincie romană. Astăzi, cea mai mare parte a vechiului oraş a fost distrusă de romani. Paradoxal, se mai pot admira doar ruinele reşedinţei cuceritorului Hannibal.
Biserica din Cartagina a fost una din principalele epis­copii creştine la început de mileniu. Creştinismul a pătruns în toate oraşele Africii de Nord. Actele martiriului sfintelor Perpetua şi Felicitas ne arată prospeţimea şi forţa comunităţii creştine din Cartagina. Scrierile Sfân­tului Ciprian ne aju­­tă să cunoaştem în de­taliu co­munitatea creş­tină cartagineză. Aici, per­­­secuţiile lui Decius (250) şi Valerian (258) au fă­cut numeroşi martiri. Spre sfârşitul persecuţiei, creştinismul se răspândise atât de mult încât nu mai putea fi distrus. Interesant este faptul că credinţa creştină a fost îmbrăţişată, în special, de populaţia romanizată. Populaţiile punice şi berbere au rămas păgâne până la cucerirea teritoriului de arabi, când au fost islamizate.

Sfinţii Cartaginei

Sfintele Perpetua şi Felicitas
Erau dintr-o cetate vecină cu Cartagina. Au fost prinse de păgâni şi duse în faţa conducătorului militar. Asupra lor a fost slobozită o vacă sălbatică şi au fost sfâşiate de animal. Împreună cu ele au fost omorâţi cu sabia şi alţi patru tineri creştini: Satâr, Revcat, Satornil şi Secund.
Sf. Ciprian
Se naşte în jurul anului 200, într-o familie bogată. Se converteşte la credinţa creştină şi ajunge episcop în anul 249. Un an mai târziu începe persecuţia lui Decius, apoi în 252-254 ciuma pârjoleşte imperiul roman. Episcopul Ciprian se arată un om curajos şi înţelept. Îi reprimeşte pe cei care se lepădaseră de credinţă în timpul persecuţiei, după un timp de penitenţă. Organizează asistenţa sani­tară şi socială în Cartagina, în timpul ciumei. În anul 257 începe o nouă persecuţie, a lui Valerian. Epis­copul Ciprian este mai întâi exilat, dar apoi rechemat în 258. Este arestat, judecat şi decapitat în 14 septembrie 258.
Tertulian
S-a născut în anul 160 din părinţi păgâni. A studiat filosofia, literatura, retorica, medicina şi dreptul. La 35 de ani, impresionat de martiriul creştinilor, se converteşte la credinţa creştină. A fost unul din cei mai importanţi scriitori de limbă latină ai Bisericii, fiind considerat de unii creatorul limbii latine creştine. Fire luptătoare, Tertulian s-a remarcat ca un apărător al credinţei în faţa păgânilor. Intransigenţa şi râvna lui l-au condus, însă la mai multe erori doctrinare, fapt pentru care Biserica, cu toate că îi apreciază opera, nu îl cinsteşte ca sfânt.

Amfiteatrul de la El Jem, Colosseumul Africii

El Jem a fost în timpul imperiului roman capitala târgurilor de sclavi. Sute de negustori vindeau şi cumpărau sclavii capturaţi din Africa. De aici sclavii plecau în întreaga lume romană. El Jem ajunsese, datorită numărului mare de sclavi ce se traficau în oraş, să aibă mai multe amfiteatre pentru lupte între gladiatori decât Roma. Cel mai mare dintre ele s-a păstrat până în zilele noastre. Este mai bine conservat chiar decât Colosseumul roman. Aici s-au filmat scenele de luptă din „Gladiatorul”, cu Russell Crowe.
Amfiteatrul din El Jem este însă şi locul în care mii de creştini au fost ucişi. „Plebea inconştientă şi nebună după distracţii oribile, cerea pe străzi moar­tea creştinilor şi mai ales masacrele publice în circuri, pentru a se desfăta de vederea lor: Jos creştinii! Creştinii la lei!”, mărturiseşte Tertulian.

Pelerinaje în Tunisia

Programele pe destinaţia nordul Africii – Tunisia au ca poartă de intrare aeroportul din Monastir. Cele mai multe oferte pe piaţa românească sunt de 8 zile/7 nopţi şi în condiţii de 3 stele, cu demipensiune, ajung la preţul de 750 euro (cu taxe de aeroport incluse). Există, însă, şi oferte ce propun o experienţă în Sahara. Ele ajung la 15 zile/14 nopţi şi au un preţ de aproximativ 1050 euro. Dacă aveţi timp pentru „un ceai în Sahara”, nu ezitaţi să alegeţi acest traseu.