Revista:

Destinația: Moscova

id662_1.jpg.jpg

Grandoare şi simplitate
Oraş de peste 10 milioane de locuitori, aşezat la marginea de răsărit a Europei, Moscova este plămânul de credinţă spre care se uită, fie că vor, fie că nu, bisericile creştin-ortodoxe din toată lumea. Se spune că la sfârşitul secolului XIX, aici funcţionau 2000 de biserici. Comunismul a dus la distrugerea multora dintre ele, mai ales în ceea ce priveşte partea lor văzută. Chiar şi o lume care a pus accentul pe materialism, fie el şi dialectic, nu a îndrăznit, însă, să distrugă capodopere ale artei şi arhitecturii creştine.
Moscova nu este doar un mare oraş, ci şi un simbol al simplităţii şi purităţii sufletului de artist măcinat de tirania vremii. Şi când spunem asta ne gâdim la un Andrei Rubliov, pictor al atât de importantei reprezentări a Sfintei Treimi. Înţelegând cele două componente, grandoarea faţă în faţă cu simplitatea, o călătorie la Moscova ne bucură sufletul şi prin monumentele celebre, dar şi prin frumuseţea oamenilor simpli.

Catedrala Hristos Mântuitorul

În ziua de Crăciun a anului 1812, după ce ruşii l-au alungat pe Napoleon, ţarul Alexandru I hotăra printr‑un decret ridicarea acestei catedrale, drept mulţumire „pentru purtarea de grijă dumnezeiască, ce a salvat Rusia de osânda ce plutea asupra ei”.

Chiar dacă prima piatră de temelie s-a pus în 1817, în Dealul Vrăbiilor, cel mai înalt loc din Moscova, catedrala a fost ridicată mult mai aproa­pe de Kremlin, în perioada 1839-1883. Sfinţirea a avut loc în 26 mai 1883, odată cu încoronarea lui Alexandru al III-lea. În 5 decembrie 1931, Stalin demolează biserica în ideea de a ridica aici Palatul Sovietelor, cea mai mare clădire din lume, conform proiectului. Pământul nu a putut suporta, la propriu, grandoarea lui Stalin, aşa că aici s-a făcut, în final, un banal bazin de înot în aer liber.
Între anii 1994-2000, la iniţiativa patriarhului Alexei al IV-lea, a Sinodului Bisericii Ruse şi a primarului Moscovei, Iury Luzkov, Catedrala a fost reconstruită. S-a încercat ca noul lăcaş să fie cât mai apropiat de cel original, dar au fost introduse şi elemente funcţionale noi, cum ar fi: paraclisul-catedrală cu hramul Schimbării la Faţă, sala Sfântului Sinod, sala Consiliilor bisericeşti, precum şi birouri ale administraţiei patriarhale şi saloane de recepţie.

Voia lui Dumnezeu
a învins blestemul maicii stareţe

Mutarea pietrei de temelie pusă în 1817 într-un loc mai apropiat de centrul Moscovei s-a făcut sacrificând o mânăstire de maici. Supărarea stareţei de la acea vreme s-a transformat într-un blestem cumplit, ce prevestea distrugerea oricărui lucru ridicat pe acel loc. Catedrala, într-adevăr, a suferit o vreme consecinţele blestemului, dar voia lui Dumnezeu a făcut ca aici să se înalţe acest lăcaş şi blestemul a fost depăşit.

Cea mai mare biserică ortodoxă din lume

Cu un plan în formă de cruce şi trei altare, Catedrala Hristos Mântuitorul este cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Are înălţimea de 103 m, pot participa la slujbă 10 mii de credincioşi, suprafaţa pictată este de 22 mii mp, iar 9 mii mp sunt auriţi.

Catedrala Fericitul Vasile

Ridicată de ţarul Ivan cel Groaznic între 1555-1561 pentru a marca victoria asupra tătarilor, Catedrala are hramul Acoperământul Maicii Domnului, sărbătorit la 1 octombrie.
Prin jocul fascinant de culori şi forme, prin cupolele sub formă de bulbi şi prin armonia construcţiei, această biserică a devenit, în timp, emblema statului rus. Este greu să găseşti în altă parte a Rusiei o imagine la fel de puternică şi definitorie.
Construcţia are 9 cupole ridicate pe o singură fundaţie, fiecare paraclis fiind închinat unui sfânt. Aceste spaţii au fost unificate în 1588, prin ridicarea unui turn central înalt de 60 m, deasupra mormântului Sfântului Vasile. După canonizarea lui, a fost ridicată şi a zecea capelă, cu hramul Ziua Sfântului Vasile. Patru dintre capelele iniţiale sunt dispuse în punctele cardinale, iar celelalte, mai mici, pe axele ce unesc aceste puncte. Steaua în opt colţuri astfel formată aminteşte de ziua Învierii Domnului. Cele 10 iconostase conţin peste 400 de icoane şi numeroase fresce aparţinând şcolilor de pictură din Moscova şi Novgorod, toate datând din sec. XVI-XIX.
Program de vizitare
Zilnic, cu excepţia zilei de joi, între orele 10-18. Taxa de intrare este 5 dolari. Pentru a programa o vizită cu ghid, rezervările se fac la felefonul 095-2983304
Arhitectul
a fost orbit

Într-o epocă dominată de arhitecţii italieni, Catedrala Fericitul Vasile a fost ridicată, în mod surprinzător, după planurile arhitectului rus Posnik Iakovlev. Legenda spune că, atunci când biserica a fost terminată, ţarul Ivan cel Groaznic a poruncit ca arhitectului să i se scoată ochii, pentru a nu mai putea face niciodată o construcţie la fel de frumoasă.

Kremlinul

Istoria oraşului fortificat începe în anul 1156, la doar 9 ani după prima atestare documentară a Moscovei. Cetatea înălţată la confluenţa râurilor Moskva şi Neglinnaia este marcată de momentele Ivan Kalita (1326-1340) şi Dimitri Danskoi (1366), adică trecerea artei şi arhitecturii ruseşti prin faza de lemn, calcar şi cărămidă roşie. Planul unitar, realizat de arhitecţi italieni, a fost finisat în 1488. Începând de atunci, lungimea zidurilor este de 2235 m, iar suprafaţa închisă de ele se întinde pe 28 ha. Acesta este perimetrul care simbolizează imensitatea şi puterea Rusiei.

Kremlinul se poate vizita zilnic, cu excepţia zilei de marţi, între orele 10-17. Turiştii sunt obligaţi să poarte o ţinută decentă, fără pantaloni scurţi şi tricouri decoltate. Intrarea se face pe la Turnul-poartă Sfânta Treime, după ce se cumpără biletele, de la Turnul de pa­ză Kutafeia. Preţul de intrare este 8 dolari, plus 6 dolari pentru fiecare biserică importantă.

Catedrala Adormirii Maicii Domnului
Cea mai importantă biserică a Kremlinului a fost construită între anii 1475-1479, pe locul unui lăcaş de cult datând din 1326. Proiectul aparţine arhitectului italian Aristotel Fioravanti, adus la Moscova de Ţarul Ivan al III-lea. La baza construcţiei stă stilul tradiţional rus, inspirat mai ales din Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Vladimir. Târnosirea bisericii a avut loc la 15 august 1478. Aici au fost înmormântate cele mai importante personalităţi politice şi religioase ale anilor 1470-1700. Pictura murală şi tâmpla, aşa cum relatează o cronică din 1481, sunt realizate de „pictorul de sfinţi Dionisie şi preoţii Timofei, Ioreţ şi Konea”. Icoanele, de mare valoare artistică, sunt orânduite în primul registru al tâmplei şi în casetele sfinţilor. Dintre cele mai renumite, amintim: Prin tine se bucură orice făptură, din Şcoala lui Dionisie (sec. XV); Mântuitorul cu ochi scrutători (sec. XIV). Sfântul Gheorghe Izbâdintorul şi Hristos cu părul de aur au fost aduse de la Novgorod (sec. XII), împreună cu Maica Domnului din Vladimir (sec. XII), care acum se află în Galeria Tretiakov.

Clopotul ţarilor
Uriaşul clopot al ţarului a fost turnat între anii 1733-1735. Cântăreşte 200 t, este înalt de 6,14 m şi are un diametru de 6,60 m. În anul 1737, un incendiu devastator a pustiit Moscova. Clopotul, aflat în groapa de turnare, a suferit o în­călzire şi o răcire neuniformă, care i-a produs numeroase crăpă­turi, până când s‑a desprins din el o bucată mare, de 11,5 t. Scos din groapă în 1836, a fost folosit pe post de capelă, o vreme, devenind, apoi, un punct de atracţie pentru curioşi. Dangătul său nu s-a auzit niciodată.
Tunul
ţarului
La nord de turnul lui Ivan cel Groaznic se poate vedea tunul ţarului, realizat în anul 1586, din bronz, cântărind 40 t. Are peste 5 m lungime şi un calibru de 890 mm. La fel ca şi clopotul ţarului, nu a fost niciodată întrebuinţat, dar este faimos pentru frumuseţea sculpturilor sale exterioare, care l-au ridicat la rangul de adevărată operă de artă.

Catedrala
Buna Vestire

Uşor de recunoscut dato­ri­tă celor 9 cupole aurite, aceas­tă veche capelă a marilor cnezi ai Moscovei şi a ţarilor Rusiei a fost ridicată în anii 1397-1416, fiind refăcută, de arhitecţi ruşi, în perioada 1484-1489. Moştenire a primei biserici, tâmpla realizată la 1405 este considerată începutul modelului clasic de iconostas al Bisericii ortodoxe. Icoanele sunt opera celor mai renumiţi pictori ai epocii: Teofan Grecul, Prohor cel Bătrân din Gorodeţ şi Andrei Rubliov.

Palatul patriarhal
În partea de nord a Catedralei Adormirii Maicii Domnu­lui se găseşte palatul construit la jumătatea sec. XVII de patriar­hul Nikon, cel care a încercat să facă o reordonare a stilului de construcţie al bisericilor ruseşti. El adăposteşte un mu­zeu de artă aplicată a sec. XVII, în care se pot admira veşminte bisericeşti şi icoane. Tot aici este încorporată şi Biserica celor 12 apostoli, gândită de patriarhul Nikon, ca şi Capela patriarhală, dar şi celebra Sală a crucii, considerată sala de recepţie oficială a patriarhiei de la Moscova.

Catedrala ­Arhanghelul Mihail
Ridicată la începutul sec. XVI după planurile unui arhitect rus, catedrala înlocuieşte o construcţie mai veche, datând din 1333, ce comemora victoria împotriva foametei. Ca şi clădirea anterioară, biserica nouă este închinată Sf. Arhanghel Mihail, considerat ocrotitorul prinţilor Moscovei şi al întregii Rusii. În acest sens, catedrala a servit drept criptă a clasei domnitoare. Mari cnezi, moştenitori la tron şi ţari, de la Ivan Kalita până la Alexei Romanov, în total 54 de persoane, în 46 de cripte, îşi dorm aici somnul de veci. Tâmpla barocă actuală, bogat sculptată, aurită, datează din 1813. Ea include, însă, şi icoane din sec. XV-XVII, între care şi faimoasa reprezentare a Arhanghelului Mihail, atribuită, potrivit legendei, lui Andrei Rubliov.

Clopotniţa Ivan cel Mare
Dominantă în axa compoziţională a Kremlinului, clopot­niţa atinge înălţimea de 81 m şi reuneşte construcţiile re­li­gioase înconjurătoare, într-un ansamblu armonios. Clă­direa se compune din clopotniţă şi zvoniţă. Dacă prima folosea drept foişor de observaţie, permiţând supravegherea a 30 de km în jurul Moscovei, a doua include în arcul său central Clopotul Învierea Domnului, în greutate de 64 t, cel mai mare dintre cele 21 de clopote funcţionale. Clopotniţa, ridicată între anii 1505-1508, a fost adusă la stadiul actual în anul 1600, sub comanda lui Boris Godunov.

Palatul armelor

Plasat în colţul de sud-vest al Kremlinului, acest muzeu poate fi vizitat cu un bilet de 10 dolari, cumpărat de la poar­ta de intrare. Pentru că adăposteşte bogăţii inestimabile, adunate de puterea Rusiei de-a lungul timpului, interesul vizitatorilor este deosebit, ceea ce duce la o programare a orei de vizitare, în caz de aglomeraţie. Dintre cele mai importante exponate, amintim: rochia de încoronare a Ecaterinei a II-a, tronul sculptat al lui Ivan cel Groaznic, pietrele preţioase din colecţia lui Boris Gordunov, tronul din două piese al lui Petru cel Mare, serviciul de porţelan de Sevres oferit de Napoleon ţarului Alexandru I, renumitele ouă de Paşte, prelucrate cu metale preţioase şi bijuterii, realizate de celebra casă de Fabergé sau faimosul diamant al ţarului Alexei.

Turnurile Kremlinului
Zidurile Kremlinului au 19 turnuri distincte, cele mai multe dintre ele construite între 1485-1500, dar cu acoperişul adăugat în sec. XVII. Grav avariate de vandalismul trupelor lui Napoleon, turnurile au fost reconstruite ulterior. Celebrul turn al Mântuitorului reprezintă ieşirea oficială spre Piaţa Roşie şi este considerat „bigben“-ul Moscovei. Alte turnuri importante sunt al Ţarului, al Arsenalului, Constantin şi Elena şi al Secretelor.

Moscova turistică

Moscova este capitala unui stat ce acoperă a şasea parte din globul pământesc. Pentru un turist neavizat, acest oraş poate fi năucitot, de-a dreptul. Un amalgam de bulevarde aglome­rate şi oaze rezidenţiale, biserici medievale şi clădiri staliniste înfricoşătoare, croaziere cu vapoare de lux, pe fluviul Moskva, şi bodegi de cartier. Moscova este un amestec, când obositor, când fascinant, între sacru şi profan, între comunism şi democraţie, între spiritul european şi cel asiatic. De la o extrema la alta, însă, oricât de sofisticat i-ar fi gustul, fiecare turist are ce vedea.
merită să vizitaţi… • merită să vizitaţi…

Piaţa Roşie
Situată în imediata veci­nă­tate a zidurilor Kremlinu­lui, pe o suprafaţă de 400/150 m, această piaţă este racordată la momente importante din istoria Rusiei. Aici se găsesc, faţă în faţă, mormântul lui Le­nin şi mormântul Nebunului Întru Hristos-Fericitul Vasile. Primul a fost construit de cei mai mari atei ai lumii, iar al doilea de cel mai profund absolutism mo­narhic, reprezentat de Ivan cel Groaznic.

Mausoleul
lui Lenin

Construit în 1921, la trei zile după moartea părintelui revoluţiei ruse, acest monument era, la început, din lemn. În 1924 s-a ridicat actualul monument, sub forma unei piramide, pe un soclu din marmură, granit şi labrador. Deasupra uşii de la intrare este scris numele lui Lenin, cu litere roşii, chirilice, pe fond de labrador negru. În mijlocul camerei mortuare, sub un clopot de sticlă, stă trupul îmbălsămat al lui Lenin. În spatele mausoleului sunt înmormântate alte personalităţi ale URSS: Andropov, Brejnev, Stalin, Gorki, Iuri Gagarin.

Metroul
Nu râdeţi, metroul moscovit a devenit chiar un obiectiv turistic! Este considerat cel mai rapid metrou din lume (90 km/h) şi, de asemenea, cel mai adânc, ca şi construcţie. În­tregul sistem are peste 150 de staţii, multe dintre ele fiind adevărate muzee: Kievskaya, Mayakovskaya, Novo Kuzneţkaya sau Komsomolskaya. Aceste muzee subterane sunt grandioase, decorate cu marmură, stokatură, lustre enorme, din cristal, mozaicuri, vitralii, statui monumentale. În fiecare zi, peste 5 milioane de moscoviţi folosesc acest mijloc de transport în comun. Rareori se aşteaptă mai mult de două minute sosirea trenului, iar în cazul în care te pierzi în labirintul de peroane şi scări rulante, există supraveghetori de sistem care „te scot la lumină”. Un bilet de metrou costă 0,20 dolari.

Teatrul Mare din Moscova

O seară la Balşoi Teatrî, cu un spectacol de balet, este, poate, cea mai preţioasă amintire pentru un turist trecut prin Moscova. Clădirea a fost ridicată la sfârşitul sec. XVII şi restaurată, în stil neoclasic, la sfârşitul sec. XX. La intrare, 8 coloane de marmură creează o atmo­sferă grandioasă. Oficial, biletul pentru un spectacol este nesperat de ieftin, respectiv în jur de 2 dolari, dar pentru reprezentaţiile importante nu prea ai şanse să-l obţii decât la negru, din faţa teatrului, dacă vii cu o oră-două înainte de spectacol. Lângă Balşoi Teatrî se găseşte şi Teatrul mic, renumit pentru repertoriul clasic.

Galeriile Tretiakov
Aici se află cele mai multe dintre capodoperele artei ruseşti, începând din Evul mediu. Cele 62 de camere ale muzeului sunt organizate ast­fel: picturile în primele 64 de camere, iar icoanele şi bijuteriile în camerele următoare. Capodoperele galeriilor sunt considerate picturile Sfânta Treime (Andrei Rubliov, 1420) şi Demoni şezând (Vrubel, 1890). Muzeul se găseşte la 1 km sud de Kremlin, lângă staţia de metrou Tretiakskaya, şi este deschis zilnic, între 10-19,30, cu excepţia zilei de luni. Preţul unui bilet este de 8 dolari, pentru adulţi, şi 4 dolari pentru studenţi şi elevi.

Tradiţii culinare

Pentru că trec prin ierni lungi şi friguroase, moscoviţii consumă, în general, alimente bogate în carbohidraţi şi grăsimi. Tradiţia culinară a zonei se bazează pe cartofi, ouă, carne şi preparate din carne, unt, lapte şi ciuperci.
Aperitive tradiţionale: fF salată de castraveţi acri (soleniye ogurscy) fF salată de heringi cu cartofi (seleaka pod ahuboy) fF caviar roşu şi negru (ykra) fF limbă de vacă fiartă (yazyk)
Supe: fF ciorbă de peşte (uha) fF supă-cremă de ciuperci (grybnoy soup) fF celebra supă rece rusească (okroshka)
Mâncăruri de bază: fF cârnaţi de toate felurile fF friptură de vită (otbyvnaya) fF vită Stroganov fF pui de Moscova.
Băutura tradiţională rusească este vodca sau samogonul, un fel de vodcă făcută în casă. Moscoviţii mai beau bere, mult compot, ceai şi, evident, cafea. Deşi este al treilea mare producător de vin din lume, la acest produs Rusia nu se remarcă printr-un consum ridicat.

Cartierul Kitai Gorod
Este zona comercială şi financiară din centrul Moscovei. Cartierul datează din sec. XVIII, iar numele lui derivă de la kita, care înseamnă balustradă împletită. Această zonă cuprinde străzi importante, biserici şi mânăstiri reprezentative, case şi reprezentanţe străine la Moscova, dar şi cea mai veche tipografie din Moscova. În 1563, aici s-a tipărit Faptele apostolilor, cea mai veche carte rusească, apoi Vedomosti, în 1703, cel mai vechi ziar rusesc.

Vladimir

Menţionat în anul 1108, într-o cronică despre Vladimir Monomahul, oraşul este considerat unul dintre cele mai vechi ale Rusiei. Importanţa sa sporeşte în 1157, când devine capitală a Rusiei, pentru aproximativ două secole. În sec. XIII, invazia tătarilor devastează oraşul, dar de-abia la începutul sec. XIV, când mitropolitul întregii Rusii îşi mută reşedinţa la Moscova, Vladimirul devine un oraş secundar. Astăzi, străzile încă mai păstrează aerul de oraş medieval, în ciuda populaţiei numeroase şi a transformării sale într-o platformă indus­trială (378.000 de locuitori). Obiectivele importante se găsesc în zona veche, în care se ajunge prin Poarta de aur. Construită în partea de vest a oraşului, de prinţul Andrei Bogolyubsky, în vârful porţii se găseşte o biserică cu cupolă de aur. Poarta este element din zidul protector al oraşului, pe de o parte, iar, pe de altă parte, arc de triumf pentru cei care intrau victorioşi în oraş. Forma de astăzi a porţii a fost dată de restaurarea din 2001.
Catedrala Adormirii Maicii Domnului este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură veche rusească. Pe parcursul său de simbol al puterii (protecţiei) Rusiei, icoana bizantină a Maicii Domnului, cunoscută sub denumirea de La Vladimir, s‑a găsit în această catedrală până în 1390, cînd a fost mutată la Moscova. În 1408, pictorii Andrei Rubliov şi Daniil Ciorni au pictat zona centrală a bisericii, impresionantă fiind scena Judecăţii de Apoi. Catedrala poate fi vizitată zilnic, între orele 13,30-17, cu excepţia zilei de vineri. Un bilet costă 0,7 dolari.
Catedrala Sf. Dumitru a fost construită în sec. XII, în întregime din blocuri de calcar. La intrare, se află un portal cu sculp­turi impresionante. De jur-împrejurul său, în partea superioară, catedrala este înconjurată de o dantelă de piatră sculptată, cu diverse motive: animale, vegetale, scene religioase sau de vânătoare.

Împrejurimile Moscovei

Inelul de aur este unul dintre cele mai vechi drumuri ruseşti. Începe din nord-estul Moscovei, formând, practic, un cerc de 678 km pe care îl poţi parcurge, dacă ai timpul necesar (de 15,5 ore), cu diverse mijloace de transport, autocar, tren. Ruta clasică, parcursă în sens invers acelor de ceasornic, trece prin localităţile Vladimir, Suzdal, Kostroma, Yoroslavl, Rostov Velikiy, Preslavl-Zalesskiy, Sergiev Posad (Zagorsk). Toate aceste locuri îţi oferă imaginea Rusiei de la începuturile istoriei sale, până în sec. XVII, „afişată” în palate, biserici sau muzee de o expresivitate cu totul aparte. Aceste oraşe pot fi vizitate în excursii repetate, de câte o zi, cu plecare din Moscova, dar este mult mai indicat un circuit de cinci zile, cu posibilităţi rezonabile de cazare în diverse locuri de pe parcurs. Propunerea noastră se concentrează pe patru localităţi foarte importante: Vladimir, Suzdal, Tolga şi Serghiev Posad.

Ştiaţi că…

• În mânăstirile ruseşti, acatistele trebuie scrise cu caractere slave. Nu se acceptă, pentru că nu pot fi pomenite, numele care nu sunt de sfinţi (Rodica, Dorina, Violeta etc.)

• Călugării din multe mânăstiri ruseşti confecţionează mănuşi din pânză pe care le pun, apoi, în mâna sfintelor moaşte, pentru a primi încărcătură tămăduitoare. Pelerinii care au cumpărat astfel de mănuşi susţin că ele chiar ajută.

• În spaţiul ortodox slav există multe izvoare tămăduitoare. Apa lor nu este sfinţită prin slujbă, dar se spune că are efect benefic prin rugăciunea sfinţilor care au vieţuit în zonă şi prin credinţa celui care se îmbăiază. Ruşii fac baie în aceste izvoare chiar şi la -40 de grade Celsius. Efectele pot fi miraculoase şi, evident, nimeni nu răceşte.

Suzdal
Aflat la 35 km nord de Vladimir, pe râul Kamenka, oraşul a fost menţionat pentru prima dată în 1024. Capitală a provinciei Rostov Suzdal, în prima jumătate a sec. XII, va ceda acest rol Vladimirului, apoi Moscovei. Astăzi, oraşul are 13 mii de locuitori şi este protejat faţă de poluarea industrială. Oraşul arată ca un muzeu în aer liber. Principalul obiectiv care merită vizitat este Kremlinul său, fondat în sec. XI. În interiorul lui se pot vizita mai multe catedrale şi biserici, cu valoare arhitecturală şi istorică, între care amintim Catedrala Naşterii Maicii Domnului, cu cele 5 cupole albastre încrustate cu aur, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1220. Merită vizitate şi Palatul episcopal, din sec. XV, Sala Crucii, din sec. XVIII, şi Muzeul de istorie, din sec. XVII. Toate aceste obiective sunt deschise zilnic, între orele 10-17, cu excepţia zilei de joi şi a ultimei vineri din lună. Un bilet costă 0,75 dolari.

Tolga
Legenda spune că mânăstirea Tolga a fost ridicată în anul 1333, pe locul în care o icoană a Maicii Domnului a apărut, pur şi simplu, în aer. Aceeaşi legendă susţine că icoana a ridicat din morţi doi copii, iar, în sec. XVI, l-a vindecat pe ţarul Ivan cel Groaznic, prin rugăciuni, de o boală a picioarelor. Drept mulţumire, ţarul a donat o sumă foarte mare de bani pentru refacerea mânăstirii, distrusă de un incendiu. Tot el a trimis aici şi puieţii de cedru, care s-au transformat, în timp, într-o pădure la umbra căreia se poate poposi şi azi. Închisă în perioada comunistă, Tolga şi-a reluat rostul ei în anul 1988, ca prima mânăstire de maici din Rusia. Măicuţele au trudit din greu pentru curăţirea şi restaurarea clădirilor, folosite de puterea roşie drept grădiniţă, cinema sau depozit de cereale al oraşului Jaroslav, aflat la 10 km distanţă. Pictura, refăcută în totalitate de maici, are o culoare aparte, vernil, şi o luminozitate specială.
La Mânăstirea Tolga se află racla cu moaştele Sf. Ignatie Briancianinov, un adevărat simbol al monahismului contemporan. Scrierile sfântului sunt atât de cuprinzătoare şi variate, ca teme şi tratare, încât în spaţiul Bisericii ruse aproape că nu există lucrare care să nu le citeze.

Pelerinaje în Rusia
Piaţa românească de turism nu este foarte bogată în oferte pentru Rusia, din cel puţin două motive: preţurile sunt destul de ridicate şi distanţele de parcurs sunt foarte mari. Programele de pelerinaj existente se realizează cu autocarul şi durează între 14 şi 17 zile. Funcţie de destinaţie, se parcurg între 6 mii şi 11 mii de kilometri. Preţul unui astfel de pelerinaj este în jur de 700 de euro pentru o persoană.