Revista:

Serghiev Posad

id663_1.jpg.jpg

Situat la 60 km nord de Moscova, acest oraş s-a constituit în jurul Mânăstirii Sf. Treime (Sf. Serghie de Radonej). Astăzi are o populaţie de 100 de mii de locuitori. La sfârşitul sec.XIV, complexul includea 13 mânăstiri adunate la un loc. Un merit deosebit în dezvoltarea acestui loc îl are Sf. Serghie de Radonej (1314-1392), considerat patronul duhovnicesc al întregii Rusii. Părăsind Moscova şi aşezându-se, împreună cu fratele său, în codrii de la nord, Sf. Serghie a impus aici idealul de smerenie creştină, de forţă morală şi de omenie, exprimat atât de sugestiv de Andrei Rubliov, în icoanele sale. El şi-a făcut ucenicia în atelierul de icoane al mânăstirii şi a revenit să lucreze aici, la bătrâneţe. Tot aici a fost blagoslovit cneazul Dimitri Donskoi, înainte de bătălia de la Kuliakovo (1380), când ruşii au aflat că pot să-i înfrângă pe tătari. Închisă la începutul puterii bolşevice, în 1917, şi transformată în muzeu după al doilea Război mondial, mânăstirea a redevenit apoi centrul vieţii creştine ortodoxe a Rusiei. Poate fi vizitată zilnic, între orele 10-18, fără nici o taxă de intrare.

Lavra Sf. Treime este, de fapt, un kremlin, o cetate alcătuită din 35 de clădiri. Cele mai importante sunt: Catedrala Sf. Treime, Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Biserica Sf. Nikon, Biserica Sf. Serapion, Palatul ţarului, Clopotniţa, Academia teologică şi seminarul teologic.

Ştefan cel Mare şi Sfânt în cea mai mare mânăstire ruseacă
În prezent, în Lavra Sf. Treime vieţuiesc şi 4 români, din Republica Moldova. Unul dintre ei, părintele Hariton, a primit ascultare, în urmă cu trei ani, să renoveze crama, lăsată în paragină. Muncitorii, butoaiele de stejar şi, la urmă, chiar şi vinul au fost aduse din Republica Moldova. În anul 2006, însuşi Patriarhul Rusiei a vizitat această cramă, care are rolul să păstreze, în condiţii bune, vinul de împărtăşanie pentru cea mai mare mânăstire a Rusiei. Mai mult, părintele Hariton a primit binecuvântare să aşeze un mozaic reprezentându-l pe Ştefan cel Mare şi Sfânt pe peretele exterior al mânăstirii, în firida centrală de deasupra intrării în cramă. Mozaicul a fost comandat, deja, la St. Petersburg. Veşmintele domnitorului vor simboliza tricolorul românesc: roşu şi albastru, pe un fundal galben-auriu.