Revista:

Viena: Catedrala Sfântul Ştefan

id664_1.jpg.jpg

Poarta gigantului
Cea mai veche secţiune a Catedralei Sf. Ştefan, cu­nos­cu­tă sub denumirea Poar­ta gi­gantului, se află în partea de vest şi este flancată de două turnuri păgâne, datând din sec. XIII. Poarta principală de acces în catedrală a fost denumită astfel după un os de mamut, găsit acolo în timpul lucrărilor de construcţie. Poarta este decorată cu sculpturi romane reprezentându-L pe Iisus în ziua judecăţii, între doi îngeri.
Aproape tot restul catedralei este construit în sec. XIV-XV, în stil gotic. Elementele baroce adăugate în sec. XVI se găsesc în special în zona Turnului de nord. Catedrala are o lungime de 108 m, o lăţime de 39 m şi o înălţime de 136,44 m, ceea ce o face să fie cea mai înaltă biserică din Austria.

Biserica, a cărei fundaţie, în stil roman, a fost turnată în 1147, a fost distrusă şi refăcută de câteva ori, apoi rasă de pe faţa pământului, de-a dreptul, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Vienezii, însă, au decis că monumentul sufletului lor trebuie ­ridicat încă o dată. Pentru că Viena n-ar mai fi la fel de fascinantă fără mirosul de tămâie, lumânările aprinse, bazinele cu apă sfinţită şi oamenii îngenuncheaţi, într-o rugăciune comună, în Catedrala Sf. Ştefan.

Acoperişul mozaicat
Construit în 1490, aco­pe­rişul a fost refăcut în urma bombardamentelor din al Doilea Război Mondial. Are 250 de mii de plăcuţe de gresie colorată, aşezate în forma blazonului habsburgic – un vultur bicefal cu coroana regală şi Lâna de aur.

Program
de vizitare

Catedrala Sf. Ştefan, ­Steffl, cum o alintă vienezii, este deschisă zilnic, între orele 6-22. Intrarea este liberă, dar se plătesc 3 euro, pentru Turnul de sud, şi 4 euro, pentru Turnul de nord.

Sf. Capistrano
Peretele exterior din nord-vestul catedralei găzduieşte un amvon, ridicat în stil baroc, în onoarea sfântului franciscan Johannes Capistrano (1385-1456). Născut în Italia, acesta s-a alăturat ordinului franciscan în urma unei porunci din vis, dată chiar de Sf. Francisc. Astfel că a renunţat la cariera în drept, pentru care se pregătise, şi a devenit preot, în 1425. Era foarte cunoscut prin calităţile sale de pacificator. El a predicat în Austria, în 1451, împotriva invaziei turce şi a condus armata creştină la victorie împotriva musulmanilor, în bătălia de la Belgrad, din 1456. Sf. Capistrano a fost canonizat în 1724.

Pelerinaje
la Sfântul Ştefan

Programele turistice care îşi propun să viziteze Europa trec, în majoritatea cazurilor, prin Viena. Fără a fi un subiect explicit de pelerinaj, o vizită la Catedrala Sfântul Ştefan se produce fără excepţie, cu atât mai mult atunci când scopul deplasării este Viena însăşi.
Vă recomandăm să vizitaţi acest obiectiv, luând aminte la capo­dope­rele artei gotice, împletite cu barocul timpuriu, dar şi cu romanicul târziu.

Madona din Pocs

O firidă din piatră, da­tând din sec. XVI, adă­pos­teşte o icoană a Fecioarei Maria din satul ungar Pocs. Se spune că, în sec. XVII, pe obrajii Mariei au curs lacrimi. Astăzi, pelerinii se roagă la această icoană, cu nădejdea vindecării de diverse boli.

Meşterul Pilgram
Amvonul, cu multe ornamente, a fost realizat de Anton Pilgram, unul dintre meşterii care au lucrat la construcţia catedralei, în 1510. Simbolizând răul, şopârle şi broaşte se târăsc în sus, pe balustradă. Dar sunt oprite de un câine, simbolul binelui. În catedrală pot fi văzute şi două autoportrete ale Meşterului Pilgram.

Orgă cu 125 de tuburi
Renumita „orgă gigant”, construită în 1886, a fost şi ea distrusă în timpul războiului.
O orgă modernă, cu 125 de tuburi, a fost montată în corul vestic, în 1960.