Leacuri & Retete Manastiresti nr. 14/februarie – aprilie 2017

coperta LRM 14

EDITORIAL – VINE, VINE, PRIMĂVARA!

Da, de‑abia o aşteptăm! Ea vine cu boarea unui aer călduţ, înmiresmat (în vădită contradicţie cu „aroma” de frigider a iernii), vine cu ghiocei, cu muguri, cu ierburi proaspete (urzicile, ah, urzicile!), cu toate cele îndelung aşteptate.

Dar mai vine cu ceva: cu înfrânarea şi asprimea postului. Aici apare mica dilemă – dacă pot ţine postul acesta aspru, de 7 săptămâni, când afară „au înnebunit salcâmii”? Răspunsul e simplu: da, îl pot ţine. Deoarece postul tocmai la asta mă îmbie: la ceea ce natura acum rodeşte, la ceea ce creşte de sub vălul gros al iernii, la prospeţimea în stare pură, nealterată. Imaginaţi‑vă că ar fi fost altul regimul alimentar, pentru această perioadă, în care nu s‑ar fi mâncat deloc ierburi, legume şi fructe! Să zicem – prin absurd! – că asta putea fi una dintre interdicţiile alimentare… Numai carne, peşte, brânză, ouă. Nimic vegetal. Ei bine, de‑abia atunci postul ar fi fost ceva imposibil de dus! Deoarece ar fi fost contrar legilor firii, ale naturii, ale ciclurilor vegetale şi fiziologice. Pe când aşa, Sfinţii Părinţi au stabilit un post firesc, în perfectă concordanţă cu ceea ce natura pregăteşte, mai bun şi mai sănătos, primăvara.

Vedeţi, postul nu e greu şi, mai ales, e… firesc. Firesc după anotimp, firesc după rânduiala firii şi necesităţile organismului uman, firesc după perioada liturgică drapată în tristeţe, în suferinţă, în melancolie. Dar şi urcuşul anevoios este pe măsura atingerii vârfului de lumină, care este Învierea!

Aşadar, haideţi să încercăm, cu toţii, să postim. Cât mai mult cu putinţă şi – de ce nu? – chiar până la sfârşit. Adică până pe buza mormântului Domnului. De acolo însă ne ridicăm, ne ştergem lacrima şi privim în sus. Există Dumnezeu, există bucurie!

Răzvan Bucuroiu

Articole asociate: