Revista:

Castanele au un pronunţat efect tonic nervos şi muscular

castane

De la castanii care tronează pe marginea străzilor sau pe aleile parcurilor, până la fructele gustoase şi foarte sănătoase ale acestora, totul se conturează într‑un univers terapeutic de neimaginat. Datorită vitaminelor (A, C, B1, B2) şi mineralelor (calciu, magneziu, potasiu, mangan, fosfor, zinc) din compoziţie, castanele au efect antiseptic, antianemic, remineralizant, tonic nervos şi muscular, ceea ce le recomandă în afecţiuni coronariene, venoase sau arteriale, tromboflebită, osteoporoză, astenie fizică şi psihică.

Cu sute de ani în urmă, pâinea de pe mesele CĂLUGĂRILOR era făcută cu făină de castane, ceea ce le dădea acestora un plus de energie şi sănătate.

Castanul COMESTIBIL şi cel SĂLBATIC – aceleaşi proprietăţi VINDECĂTOARE

Dacă ar fi să vorbim pur şi simplu despre castani, fără îndoială că ne‑am duce cu gândul la parcurile umbroase, în care aceştia îşi unesc în mod fascinant coroanele, dar ceea ce este mai important constă în puterea terapeutică a fructelor de castan. Trebuie să facem însă o precizare, anume că există două specii de castan: castanul comestibil – Castanea sativa şi castanul sălbatic – Aesculus hippocastanum.

Pentru ca arborele de castan să se dezvolte şi să rodească are nevoie de un climat blând, cu umiditate moderată. Condiţiile de mediu pentru ca un castan să se dezvolte bine trebuie să excludă umiditatea excesivă şi îngheţul. Castanul sălbatic poate creşte chiar şi în pădure, acolo unde aria de protejare este mai mare, fiind înconjurat de copaci mai înalţi.

Florile de castan au un bogat conţinut de derivaţi flavonici, iar scoarţa conţine atât substanţe minerale, cât şi celuloză şi rezine.

Fructele ambelor specii au multiple proprietăţi vindecătoare şi se recoltează în perioada deplinei maturităţi, în luna octombrie.

Important
Pentru a putea fi folosite în diferite tratamente, se aleg castane sănătoase, care nu sunt lovite şi nu sunt moi, punându‑se la uscat în locuri aerisite şi uscate, întorcându‑se zilnic pentru o uscare uniformă. Procesul de uscare durează aproximativ 3 săptămâni, atunci când castanele devin sfărâmicioase, iar coaja intens maronie şi lucioasă.

PULBEREA de castane diminuează PRESIUNEA INTRACRANIANĂ

Este suficient să ne plimbăm pe sub castani, mai ales toamna, când fructele maronii formează un adevărat covor de mici sfere, care încântă privirea. Acestea se desprind singure din învelişul ţepos şi se rostogolesc peste tot. Nu trebuie decât adunate pentru a putea fi folosite în scop terapeutic. Este bine să fie alese cu grijă, astfel încât să fie păstrate doar cele tari, perfect sănătoase.

Pentru că pulberea se obţine din fructe întregi, se recomandă ca înainte de a fi puse la uscat să fie spălate sub jet de apă. Se lasă aproximativ 1 oră la zvântat, după care castanele se întind într‑un spaţiu bine aerisit. Procesul de deshidratare poate dura chiar şi 1 lună, motiv pentru care în fiecare zi trebuie uşor răsfirate cu ajutorul unei palete de lemn. Astfel se va înlătura pericolul apariţiei mucegaiului. După această perioadă de timp, castanele devin sfărâmicioase, putând fi folosite la obţinerea pulberii. Pentru aceasta, mai întâi se vor zdrobi bine, după care vor fi măcinate cu o râşniţă electrică. Pulberea fină obţinută din castanele deshidratate se păstrează la întuneric, în recipiente de sticlă.

În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se va administra câte 1 linguriţă de pulbere de castane. Mai întâi se ţine 2‑3 minute sub limbă, după care se înghite cu apă.

Acest tratament naturist îndepărtează senzaţia de presiune intracraniană, calmând durerile de cap şi reducând procesul de reţinere a fluidelor în organism.

Mariana Borloveanu

Citiți articolul integral în numărul 18 al revistei Leacuri & Rețete Mănăstirești, care poate fi achiziționat de la chioșcurile de presă din țară, din marile mall-uri sau în format digital care poate fi comandat la linkul de AICI.