Revista:

Siropul de cătină energizează și tămăduiește

Untitled

Siropurile pe care le facem din fructe proaspete conţin principii uşor asimilabile şi sunt bine suportate de organism. Unul dintre cele mai cunoscute vitaminizante naturale, recomandat în special în tratarea afecţiunilor imunitare şi respiratorii, este siropul de cătină. Și cum măicuțele din Nordul Moldovei, sunt dintre cele mai bune cunoscătoare ale leacurilor mănăstirești, am adăugat în tolba mea cu leacuri, o rețetă de sirop de cătină, presat la rece, pe care maica Meletina de la Văratec ne-a dezvăluit-o cu mare drag.

Cătina este o polivitamină naturală care previne şi tratează

Dintotdeauna, cătina rivalizează cu cele mai complexe medicamente, ea însăşi fiind considerată o adevărată polivitamină naturală. Din vremuri străvechi se știe că tămăduirile cu cătină se datorează unui antioxidant foarte puternic, fiind în același timp şi un imunomodulator de excepţie, stimulând răspunsul imun al leucocitelor în apărarea antibacteriană. Dacă asociem fructele de cătină cu o nutriţie adecvată, putem realiza un tratament eficient, care spre deosebire de alte plante, previne diferite afecţiuni, dar în acelaşi timp le şi tratează pe termen îndelungat.
Cătina este un biotrofic şi un biostimulator de excepţie, regenerând şi energizând în egală măsură persoanele sănătoase sau pe cele cu diferite afecţiuni. Serotonina pe care fructele de cătină o conţin, controlează starea de veghe-somn şi procesul de micţiune nocturnă, fiind cel mai important factor antistres conţinut de această plantă tămăduitoare. Recoltarea fructelor de catină se face începând din luna august și până la primul îngheț, ele rămânând pe ramuri chiar și după căderea totală a frunzelor, fiind grupate mai multe la un loc.

Gustul cătinei este acru-astringent, iar pe măsură ce fructele se coc, dar mai ales după căderea brumei, devine mai plăcut și capătă o aromă aparte.

Asteniile pot fi îmblânzite cu sirop de cătină presat la rece

Pentru că fructele de cătină sunt ușor amărui și cam neplăcute la gust, în dorința lor de a găsi o alternativă, călugării din Balcani au ales o variantă mai accesibilă celor aflați în suferință, siropul de cătină, presat la rece. Eficiența acestuia este dată şi de faptul că acest sirop păstrează nealterate şi fără să se piardă, toate substanţele active terapeutic. Cu răbdare și multă migală, acest leac poate fi preparat de oricare dintre noi. Pentru o cantitate necesară unui tratament complet cu sirop de cătină, avem nevoie de 1 kg fructe de cătină și o jumătate de kg miere de albine polifloră. Ideal este ca siropul să fie făcut chiar în ziua recoltării fructelor. Înainte de a prepara siropul de cătină, alegem pe cât posibil fructele cele mai colorate, acestea fiind cele mai bogate în vitamine. Bobiţele de cătiori, apoi se trec prin storcătorul de fructe, după care pulpa rămasă se presează cu mâna, strecurându-se printr-un tifon, iar sucul rezultat se adaugă celui obţinut anterior. Acest suc, fără adaos de apă, se introduce într-un blender, adăugându-se și mierea de albine. Urmează agitarea, care este obligatorie. Din trei în trei ore sucul şi mierea se mixează timp de câteva minute, iar după aproximativ 24 de ore, acesta se pune în sticle, care se închid ermetic şi se păstrează la rece. Pentru întărirea imunităţii şi prevenirea afecţiunilor respiratorii se bea o cană de 200ml pe zi (30ml sirop, diluat cu 150ml apă plată), iar pentru tratarea bolilor cronice se ia câte o linguriţă de sirop concentrat înainte cu un sfert de oră de cele trei mese principale. Acest sirop, fiind un puternic energizant, nu se administrează niciodată seara, deoarece poate da insomnii.

Efecte benefice

Tratamentul cu cătină este extrem de eficient în încetinirea proceselor de îmbătrânire şi prevenire a cancerului, fiind în același timp, tonic general, antigripal şi reglator al efectului expunerii la radiaţii. Tratează de asemenea hepatita virală şi ciroza, psoriazisul şi dereglările
endocrine, fiind un hormon cerebral cu rol vasodilatator, dar şi constrictor, implicat în sinteza proteinelor şi în reglarea nivelului glucozei din sânge.

 
Mariana Borloveanu