Revista:

Bitterul mânăstiresc al măicuțelor de la Polovragi

bitter manastiresc

Ori de câte ori ajung la Mânăstirea Polovragi, primul meu gând este acela de a‑mi lua porția de sănătate, pentru că locul acesta încărcat de spiritualitate are pe lângă farmecul unic și o oază de energie știută încă din vremea dacilor. Astăzi a fost slujbă arhierească în sfânta mânăstire, iar după o așa încărcătură primită în dar de la Bunul Dumnezeu, mi‑am zis că cel mai bine ar fi să mă retrag într‑un colțișor cu câteva măicuțe cu care mă sfătuiesc adesea și să vorbim puțin despre plante. Și pentru că vremea a fost nespus de capricioasă în acest an, bineînțeles că am vrut să aflu un leac pentru imunitate.
MAICILE MIHAELA ȘI GABRIELA, două măicuțe foarte dragi mie, surori gemene, mi‑au destăinuit cum fac sfințiile lor bitterul mânăstiresc.

Bitterul mânăstiresc crește IMUNITATEA și omoară CELULELE CANCEROASE

Cu vreo 20 de ani în urmă, pe când mă aflam la hramul Mânăstirii Gura Motrului, părintele Casian (starețul de la acea vreme al mânăstirii) a ținut mult să‑mi prezinte două surori gemene, care cunoșteau multe taine ale plantelor de leac. Măicuțele Gabriela și Mihaela, căci despre sfințiile lor este vorba, împreună cu obștea mânăstirii, culeg tot timpul anului fel de fel de plante, pe care le folosesc în tratamente naturiste dintre cele mai diferite.
Bitterul din plante este cel mai de preț leac pe care mi l‑au destăinuit și cu care momentan eu reușesc să „păcălesc” o boală foarte perfidă (deși nu le‑am făcut maicilor această destăinuire). Acest elixir (destul de neplăcut la gust) are o putere de detoxificare foarte mare, crește imunitatea și regenerează celula hepatică, purifică sângele și reglează dezechilibre psiho‑emoționale sau de natură respiratorie, digestivă, circulatorie și renală, în același timp luptându‑se și cu celulele canceroase de care nu întotdeauna știm…
Așa cum arătam și mai sus, această licoare miraculoasă şi‑a dovedit eficienţa într‑o serie impresionantă de boli. Dacă în Evul Mediu acest elixir din plante era folosit pentru prelungirea tinereții, măicuțele au găsit și puterile tămăduitoare ale bitterului, care vine în ajutorul organismului de la banalele migrene până la cele mai complexe afecțiuni.

Fitoterapeuţii susţin că, în general, leacurile bazate pe plante locale vindecă mai bine decât cele preparate cu plante de pe alte meleaguri pentru că înglobează în ele energia locului, organismul uman rezonând pozitiv la caracteristicile spaţiului în care trăieşte.
Aș a am aflat și eu ce conține acest leac mânăstiresc ce pentru mine este „mană cerească”: coada‑calului (Equisetum arvense); coada‑șoricelului (Achillea millefolium); urzică (Urtica dioica); busuioc (Ocimum basilicum); păducel (Crataegus monogyna); pelin (Artemisia absinthium); salvie (Salvia officinalis); sunătoare (Hypericum perforatum); creţişoară (Alchemilla vulgaris); gălbenele (Calendula officinalis); rozmarin (Rosmarinus officinalis); păpădie (Taraxacum officinale); sânziene (Galium verum); sulfină (Melilotus officinalis); trei‑fraţi‑pătaţi (Violae tricoloris herba); turiţă‑mare (Agrimonia eupatoria); hibiscus (Hibiscus syriacus); isop (Hyssopus officinalis).

Mariana Borloveanu

Puteți citi continuarea articolului în numărul 21 al revistei Leacuri & Rețete mănăstirești, număr pe care îl puteți achiziționa în format digital la linkul de AICI.