LOADING

Type to search

Călugărul „doarme” şi Dumnezeu găteşte pentru el

Călugărul „doarme” şi Dumnezeu găteşte pentru el

Share

Pe pagina mea de socializare au fost nenumărate dispute în privinţa acestor fructe de mare. Majoritatea cititorilor s‑au contrazis, care mai de care ar fi vrut să aibă dreptate. Am încercat să lămuresc într‑un mesaj cum stă treaba cu aceste fructe de mare. În Sfântul Munte, în toate posturile de peste an, mai‑marii acestui Sfânt Munte au dezlegat (pentru multele slujbe şi nenumăratele mătănii) ca monahii să gătească în bucătăriile mânăstireşti aceste fructe de mare: caracatiţe, sepii, midii, stridii, creveţi, calamari, scoici, melci. Atât monahii Sfântului Munte, cât şi monahii din mânăstirile româneşti din ţară postesc chiar 200 de zile pe an, în unele cazuri chiar şi mai mult. Pentru această cauză şi mânăstirile dobrogene aflate aproape de malul mării au binecuvântarea stareţilor şi egumenilor pentru consumarea acestor fructe de mare. Sigur, nu o să crească caracatiţa în pădurile Moldovei, dar cu siguranţă vor găsi melci cu cochilie, socotiţi şi ei ca fiind de post.
Am adăugat şi eu în reţetele pe care le veţi găsi mai jos câteva preparate pe care în bucătăria derventină nu o singură dată le‑am încercat, şi chiar cu mare succes. Sigur, în numerele următoare ale Revistei Leacuri & Reţete Mânăstireşti vă voi prezenta şi alte reţete, cum ar fi drobul de rapane, pizza cu rapane, sarmale cu rapane, plăcintă cu rapane, toate fiind de post. Însă trebuie specificat că aceste fructe de mare se consumă în posturile de peste an doar atunci când este dezlegare la untdelemn şi vin.
Aş dori să vă împărtăşesc cât mai multe reţete pe care eu le folosesc, dar şi reţete preluate de la buna mea maică ce mi‑a dat viaţă. Încerc prin aceste reţete să bucur cât mai mulţi cititori – poate uneori reuşesc, poate alteori plictisesc, dar un lucru ştiu: încerc să împărtăşesc şi frăţiilor voastre din tainele bucătăriei mânăstireşti unde eu îmi fac ascultarea în mare parte a timpului.
Doresc din suflet să mulţumesc tuturor cititorilor şi iubitorilor de artă culinară. Hristos Domnul, Care va învia peste câteva zile, să învie şi în inimile dumneavoastră, să vă bucure viaţa, să întipărească în inimile frăţiilor voastre dragoste, blândeţe, înţelepciune, iubire faţă de aproapele şi multă mântuire.

Părintele Efrem

Plachie de crap

Ingrediente:
‑ 1,4 kg crap (fără cap);
‑ 1,5 kg ceapă;
‑ 500 g roșii proaspete;
‑ 3 căpățâni de usturoi;
‑ 150 g pastă de tomate;
‑ 100 ml vin alb;
‑ 150 ml ulei;
‑ 1 legătură pătrunjel;
‑ 2‑3 foi de dafin;
‑ puțină boia de ardei dulce;
‑ cimbru după cum vă place de aromat;
‑ sare și piper.

Preparare. Crapul se curăţă, se spală şi se porţionează. Ceapa se curăţă, se spală, se taie felii şi se opăreşte. Usturoiul se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Roşiile se spală, se opăresc, se decojesc şi se taie jumătăţi. Pătrunjelul verde se curăţă, se spală şi se toacă mărunt. Pasta de tomate se diluează în 100 ml apă. Ceapa se înăbuşă în ulei cu 100 ml apă. Se adaugă pasta de tomate, boiaua, piperul, cimbrul, foile de dafin, usturoiul, 1 litru apă fiartă şi sare. Se fierbe totul 10‑15 minute şi se adaugă bucăţile de peşte. Pe fiecare bucată de peşte se aşază o jumătate de roşie şi se introduce tava la cuptor circa 20 de minute, la temperatură moderată. Spre sfârşit se adaugă vin. Se serveşte cu pătrunjel verde tocat deasupra.

Puteți citi continuarea articolului și rețetele în numărul 21 al revistei Leacuri & Rețete mănăstirești, număr pe care îl puteți achiziționa în format digital la linkul de AICI.