Revista:

Fructele verii, o terapie delicioasă

Untitled

Acum, la început de vară, natura ne răsfaţă cu fructe minunate, care ne încântă întâi de toate privirile şi deopotrivă sufletele, trimiţându‑ne parcă înapoi în timp, în lumea copilăriei, când cu cireşe la urechi cutreieram prin curtea bunicilor.

Cireşele, originare din Orientul Mijlociu şi răspândite şi în Europa încă din Antichitate, sunt printre fructele preferate de copii, savuroase şi deosebit de nutritive.

Cu o puternică acţiune diuretică şi depurativă (prin bogăţia în săruri de potasiu), cireşele sunt totodată o sursă de vitamine (provitamina A, B1, B2, B3, B6, B9, C şi E), de minerale (Ca, Mg, Fe şi P) şi microelemente (Zn, Cu, Co şi Mn). Prin urmare, cireşele au efect detoxifiant, remineralizant şi tonifiant, au acţiune antiinfecţioasă, antireumatismală, antianemică, antimigrenoasă şi hipotensoare. De asemenea, reglează funcţiile hepatice şi digestive (prin pectinele conţinute favorizează digestia şi normalizează tranzitul intestinal).

La început de vară, o cură cu cireşe proaspete ne tonifică organismul, ne aduce un plus de energie şi ne îndulceşte viata. Se consumă 300 g în prima zi, 600 g a doua zi şi 1 kg de cireşe începând cu a treia zi, minim 10 zile. Cantitatea se împarte în 3 porţii zilnice. Pentru cine preferă varianta sucului din fructe proaspăt zdrobite este indicat să se consume 2‑3 căni pe zi. Cura cu cireşe este utilă şi în caz de gastrită, hepatită cronică, litiază biliară, colite de fermentaţie şi de putrefacţie, constipaţie ori obezitate. Cireşele pot fi utilizate şi de către diabetici, având un indice glicemic scăzut.

Cireşele au şi efect sedativ al sistemului nervos şi se pot consuma seara, înainte de culcare, pentru un somn odihnitor.

Cireşele amare au proprietăţi extraordinare în prevenţia cancerului de rinichi, vezică urinară şi prostată. Cercetătorii americani au arătat că o cură de 2 luni cu cireşe amare reduce dimensiunea tumorilor de colon. O cură cu suc de cireşe amare durează minimum 4 săptămâni şi are efecte benefice şi pentru prevenţia bolii Alzheimer şi a demenţei senile.

Cireşele cărnoase, bine coapte şi de un roşu strălucitor sunt un deliciu, consumate ca atare sau în combinaţie cu alte fructe. De exemplu, o spumă savuroasă poate fi obţinută prin mixarea în blender a 500 g cireşe proaspete fără sâmburi, 500 g vişine proaspete fără sâmburi, 1,5 l apă plată şi 125 ml miere de albine. Vom obţine astfel o combinaţie răcoritoare cu efect reconfortant, energizant fizic şi psihic.

Vişinele au proprietăţi terapeutice asemănătoare cu cireşele şi în plus putem aminti de efectul de scădere a acidului uric din sânge (prevenţie gută), al trigliceridelor şi colesterolului (prevenţie boli cardiovasculare). De asemenea, vişinele reduc riscul apariţiei diabetuluide tip 2.

Cura cu vişine poate fi extinsă până la 1 lună, timp în care se consumă 100 ml de suc din fructe proaspăt zdrobite de trei ori pe zi. Pentru un efect mai intens se consumă 1 kg de fructe proaspete pe zi, împărţit în trei porţii, între mese.

Căpşunile au fost asociate încă din Antichitate cu dragostea şi au reprezentat unul din simbolurile favorite ale zeiţei Venus. Gustoasele fructe au proprietăţi antioxidante, remineralizante, întăresc imunitatea, alungă depresia, fluidizează sângele, favorizează tranzitul intestinal (utile în constipaţie), iar acidul salicilic conţinut este benefic pentru proleme reumatismale, artrită şi gută. Reginele fructelor sunt excelente pentru gravide, fiind bogate în folaţi, benefici pentru dezvoltarea normală a fătului.

Cura cu căpşuni, datorită prezenţei antioxidanţilor naturali, care combat stresul oxidativ, este benefică atât pentru purificarea sângelui, cât şi pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare, a diabetului (0,5‑1 kg, 2‑3 zile pe săptămână, cât ţine sezonul lor), a bolilor neuro‑degenerative şi a îmbătrânirii precoce.

Ca o curiozitate, căpşunile sunt singurele fructe ce au seminţele dispuse pe exterior. Consumul de căpşuni poate avea efect alergen, de aceea, pentru o mai mare siguranţă, pot fi consumate de copiii cu vârste de peste 1 an (sau chiar 2 ani, în cazul în care există deja în familie rude cu astfel de alergii), în cantităţi mici la început (ce pot fi crescute treptat), pentru testarea toleranţei organismului.

Pentru copii, dar şi pentru adulţii pofticioşi, se poate face un cocteil din 300 g căpşuni, 2 banane, 150 ml apă plată şi, opţional, 2 linguri de miere.

De asemenea, se poate face un terci din 4 linguri fulgi de ovăz, 2 banane, 100 g căpşuni, 2 linguri de stafide, 1 lingură de miere şi apă plată până la obţinerea consistenţei dorite (ingredientele se mixează).

Produsele rezultate prin prepararea reţetelor de mai sus se pot savura dimineaţa, la micul dejun, pentru a începe ziua plini de energie.

Să mâncam sănătos, să gândim frumos şi să iubim sunt cerinţe ale unui ideal deloc greu de atins, atunci când chemăm natura în ajutorul nostru, un paradis verde care reînvie în fiecare an şi ne dăruieşte atâtea bunătăţi, neaşteptând în schimb de la noi decât să‑i urmăm spiritul veşnic tânăr, armonia şi echilibrul.

Dr. Diana‑Florina Surdeanu
Medic specialist Medicină de familie
Competenţe Apiterapie, Fitoterapie,
Aromaterapie
Tehnician nutriţionist