Revista:

Invitație la masă boierească

conac

Ploaia a spălat străzile şi aerul condiţionat al maşinii împrăştie un miros de pământ amestecat cu arome de struguri şi de mere pârguite. Scap pentru câteva ore din aglomeraţia Bucureştiului, după încercarea la care mă supun semafoarele lungului bulevard Iuliu Maniu, accelerez pentru vreo douăzeci de kilometri de autostradă şi după nici patruzeci de minute de mers ajung în satul Palanca.

Fructele pomilor te îndeamnă să păcătuieşti şi să furi măcar un măr, chiar şi unul viermuit, cu speranţa iertării după mărturisirea de la spovedanie. Case frumoase, gospodării mari, grădini cu legume. Copiii veniţi în vacanţă la bunici se joacă pe marginea drumului. Aproape nu e localnic care să nu ştie de conacul de la Stoeneşti şi să te îndrume spre acest loc. Treci câteva podeţe şi chiar în mijlocul satului Stoeneşti se întinde acesta, nu un palat, ci doar un conac pentru un junior Brâncoveanu care a rămas fără viaţă pe malurile Bosforului, o mică Mogoşoaia pe pământurile Giurgiului. Conacul a fost ridicat – de către vornicul Târgoviştei, Gavril Drugănescu, între 1710 şi 1715 pentru unul dintre fiii voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu şi a fost construit cu puţin timp înainte de martiriul îndurat de familia domnitorului. Nu a mai reuşit fiul lui Brâncoveanu să şi locuiască aici, dar arhitectura construcţiei şi aerul acestui loc fac simţită prezenţa membrilor familiei, cu tot ce înseamnă personalitatea şi viziunea domnitorului.

Aşezarea cărămizilor ce alcătuiesc conacul dă o lecţie arhitecţilor, dar şi celor ce vor să construiască sănătos, echilibrat, pentru că acest tip de zidire nu colectează umezeală şi dă o senzaţie de sănătate şi împlinire celui ce îi calcă pragul. Ansamblul Drugănescu se întinde pe o suprafaţă de cinci hectare. O pace cuprinde întregul ţinut sudic, iar locuitorii aveau nevoie nu numai de priceperea într‑ale construcţiilor şi ale grădinăritului pentru care primesc calificative la superlativ, dar şi de binecuvântarea cerească obţinută prin rugăciunea şi ospitalitatea monahală.

În biserica din lemn de la intrarea pe acest domeniu slujesc pe rând preoţii din comuna Bolintin. Mânăstirea Izvorul Tămăduirii este „în faşă”, abia acum se aşează locul, dar şi oamenii care vor primi în grijă moştenirea brâncovenească. Maica Filofteea este unica vieţuitoare a acestui perimetru duhovnicesc. Ceasurile şi celelalte rânduieli mânăstireşti permise de canoane unei monahii le face chiar ea. Experienţa duhovnicească şi rugăciunea le‑a dobândit în Mânăstirea Sfântul Gheorghe din Episcopia Giurgiului.

Zona Munteniei se îmbogăţeşte în câţiva ani cu un centru cultural‑educativ unde tinerii vor descoperi tradiţiile şi credinţa strămoşilor. Acesta este scopul pentru care a fost achiziţionat conacul de către eparhie, dar specialişti în arhitectură şi iubitori ai frumosului îl caută deja, apreciindu‑i echilibrul şi lecţia de simplitate.

Viața de mănăstire abia se conturează, căci la inițiativa Episcopiei Giurgiului s‑a înființat un sfânt lăcaș în curtea boierească. Când am vizitat conacul brâncovenesc de la Stoeneşti, m‑a întâmpinat la poartă măicuţa Filofteea şi m‑a ghidat prin curtea acestuia până la arhondaric. Condiţii sihăstreşti în mijlocul unui sat înzestrat cu tot ce are nevoie o comunitate rurală. Curăţenie, mobilier vechi, ce redă atmosfera boierească a altor vremuri.

Măicuţa are experienţă din bucătăria Episcopiei şi ne‑a prezentat nişte reţete de mâncăruri de post încercate şi care au fost foarte apreciate de vlădici şi de musafirii de vază ai acestora.

Ardei umpluţi cu orez

Ingrediente: 14 ardei pentru umplut, 3 ardei pentru compoziţie (roşii şi verzi), 2 căni şi jumătate orez, 3 morcovi, 3‑4 cepe, 4 roşii, ulei, puţin bulion, varză pentru pat, mărar, sare, piper.ardei

Mod de preparare: Se pune uleiul la încins şi se adaugă ceapa tăiată mărunt, morcovul dat prin răzătoare şi ardeiul gras tăiat cubuleţe. Legumele se înăbuşă în ulei, nu se călesc. Se adaugă roşiile tăiate cubuleţe, orezul şi puţină apă. Se condimentează cu sare, piper şi mărar tăiat mărunt. Cu această compoziţie se umplu ardeii, li se pun capacele sau rondele de roşii, se aşează într‑o cratiţă pe un pat de varză dulce sau acră şi se pune apă cât să‑i acopere. Se pun la fiert la foc potrivit, iar când orezul este fiert se adaugă bulionul, lăsându‑se să scadă acest sos. Timpul de fierbere nu depăşeşte o oră şi un sfert. Dacă rămân ardei dintre cei pregătiţi pentru masă şi vrem să îi păstrăm pentru iarnă, se pot pune în borcane câte trei‑patru şi prin fierbere la bain‑marie se conservă pentru a fi consumaţi altă dată. Borcanele se păstrează în cămară.

Sarmale cu seminţe de dovleac

Ingrediente: 500 g seminţe de dovleac fără coajă şi tocate, 1 cană orez, 4‑5 cepe, 2 linguri bulion, foi de la 2 verze dulci sau murate, ulei de măsline pentru a se lega, cimbru, chimen, mărar, sare, piper. sarmale

Mod de preparare : Se dau seminţele prin maşina de tocat. Ceapa se taie mărunt şi se căleşte în ulei. Orezul se spală şi se opăreşte bine. Se amestecă toate ingredientele şi se adaugă bulionul, apoi după gust sare, piper, cimbru, chimen, mărar şi pătrunjel verde tocat. Se fac sarmalele de mărime potrivită şi se fierb o oră şi douăzeci de minute. Printre rândurile de sarmale se poate pune varză tocată mărunt, astfel vor căpăta un gust deosebit.

Ghiveci călugăresc

Ingrediente: 6 cartofi, 3 cepe, 3 morcovi, 1 ţelină mică, 3 ardei graşi, 1 dovlecel, 6 roşii, 1 ceaşcă mare de fasole verde, 1/2 căpăţână de varză albă, 8 linguri ulei, pătrunjel după gust, sare, piper.

ghiveciMod de preparare : Ceapa, morcovii, ţelina, cartofii, ardeiul gras şi dovlecelul se curăţă, se spală şi se taie cuburi. Varza se taie fidea ceva mai mărişor, roşiile se opăresc, se curăţă de coajă şi se taie cubuleţe, iar fasolea verde se taie rondele de aproximativ doi centimetri. Ceapa se înăbuşă în ulei împreună cu ţelina şi morcovii, iar când sunt pe jumătate călite se adaugă celelalte legume şi aproximativ o jumătate de litru de supă sau apă fierbinte. Se adaugă sare şi piper după gust şi se dă la cuptor pentru patruzeci şi cinci de minute. Se pune pătrunjel tocat deasupra şi se serveşte cald.

Pagini realizate de Laura Aivăncesei