Revista:

Savuroasele mâncăruri ale maicii Cipriana

Untitled

Straja în Duh a oraşului Orşova de pe Dealul Moşului, Mânăstirea Sfânta Ana, este ctitoria unui erou naţional, contemporan cu mulţi dintre noi, jurnalist, deputat, scriitor şi mai ales luptător neînfricat în Primul Război Mondial, pe numele său Pamfil Şeicaru. Acest loc ce priveşte către golful de vărsare al râului Cerna în Dunăre a fost martor acum aproape 100 de ani la grele lupte de eliberare a teritoriilor ocupate, pentru reîntregirea neamului şi pentru făurirea României Mari.

Aici a luptat şi Pamfil Şeicaru, în toamna anului 1916. În timpul unor aprige lupte duse pe acest deal, fiind împreună cu prietenul lui Petre Găvănescu, au fost îngropaţi sub pământ în urma exploziei unui obuz. Pentru că au scăpat amândoi cu viaţă, sublocotenentul Pamfil Şeicaru I‑a promis lui Dumnezeu că atunci când va avea posibilităţi materiale va ridica în acest loc o mânăstire care să fie reprezentativă pentru neamul românesc. Aşa a şi făcut, iar între anii 1936 şi 1939, când deja devenise un reputat ziarist, dar şi deputat în Parlamentul României, au fost realizate lucrările la Mânăstirea Sfânta Ana, hram ales pentru a cinsti numele mamei ctitorului, Ana Şeicaru.

Arhitectura mânăstirii este realizată în maniera vechilor biserici din lemn de la noi din ţară, având totuşi o fundaţie solidă din beton şi piatră, fiind de o frumuseţe desăvârşită. Mânăstirea a trecut prin momente destul de grele de‑a lungul timpului, căci în vremea comunismului întregul lăcaş a fost transformat în han. În incinta bisericii comuniştii au amenajat recepţia hanului, acoperind vechea pictură murală cu var, clei de oase şi aracet, iar chiliile maicilor au fost transformate în camere de cazare. Totuşi, după o istorie atât de tristă ce a durat mai multe decenii, în 1990, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Care a rânduit să aducă nouă măicuţe de la Mânăstirea Tismana, au început lucrările de refacere a sfântului locaş. Întâi a fost sfinţită biserica, la data de 2 decembrie a aceluiaşi an, de către Preasfinţitul Damaschin Severineanul, Episcop‑vicar al Mitropoliei Olteniei, împreună cu un sobor de preoţi. Restaurarea s‑a desfăşurat între anii 1993 şi 1997: s‑a înlocuit acoperişul şi pardoseala, s‑au zugrăvit şi s‑au vopsit incintele, s‑a realizat o pictură nouă de către Grigore Popescu din Bucureşti. Tot în această perioadă a fost înlocuită catapeteasma şi s‑a realizat întreg mobilierul bisericii, prin îndemânaticele mâini ale sculptorului Costel Moroiu.

Astăzi mânăstirea este un loc înmiresmat, multicolor, plin de flori şi pace, un loc în care datina creştină şi românească este dusă mai departe de către o obşte formată din douăzeci de măicuţe cu suflete blânde ca de copii, ce se roagă neîncetat Domnului. Printre aceste cuvioase măicuţe am avut bucuria de a o întâlni pe maica Cipriana, care se afla de rând la cuhnie spre a pregăti bunătăţi culinare pentru pelerini şi obşte. Mi‑a destăinuit cu reţinere şi modestie câteva lucruri din viaţa ei de dinainte de a merge la mânăstire, căci maica nu mai punea preţ câtuşi de puţin pe cele lumeşti. Am aflat că s‑a născut în Valea Jiului, din părinţi veniţi din Moldova, fiind fiică de miner şi având încă trei surori mai mari. Pe când avea 9 ani, părinţii ei au decis să se mute din nou într‑un sat din Moldova şi au început să lucreze pământul la Colectiv, cum era în acele vremuri. De la părinţi a moştenit credinţa, cinstea, onestitatea şi munca. La vârsta de 14 ani a mers la liceu în oraşul Vaslui, iar la vârsta de 19 ani s‑a angajat la o patiserie, unde se pare că a învăţat multe din secretele pe care le aplică şi astăzi în bucătăria mânăstirii. Tocmai de aceea nepoata unei maici din obşte, care venea cu părinţii în vizită la mânăstire, i‑a spus odată: „Maică Cipriana, dar tu eşti regina cozonacilor.” La vârsta de 20 de ani, aflându‑se într‑un pelerinaj la Mânăstirea Lainici, un părinte din obştea de acolo, observând cucernicia pe care o avea tânăra şi aflând că dorea să intre în mânăstire, i‑a recomandat Mânăstirea Sfânta Ana de la Orşova. Pe când urca dealul până la mânăstire era cuprinsă de o bucurie din ce în ce mai mare şi întreaga ei fiinţă lăuntrică parcă‑i spunea că nu o să mai plece din acest loc. A fost primită imediat cu multă dragoste de către maica stareţă Justina Popovici şi de către întreaga obşte. Era în anul 1998, iar de atunci au trecut 17 ani. Privesc chipul blând, de copil, al măicuţei Cipriana, chip ce zugrăveşte smerit, dar limpede un suflet cercetat de lumina lui Dumnezeu, ca o oglindă ce reflectă puritatea imensei dragoste a Mirelui Ceresc, a Mântuitorului sufletelor noastre.
În continuare, maica ne‑a prezentat cu drag câteva din reţetele sale deosebite, pe care le transmitem cu bucurie mai departe către dumneavoastră, cititorii noştri.

SUPĂ DE LEGUME CU TĂIȚEI

Timp de preparare: 60 minute

Ingrediente : 2 morcovi, 2 rădăcini de păstârnac, 1 ţelină mică, 3 cartofi medii, 1 dovlecel, 2 ardei graşi, 2‑3 căţei de usturoi, tăiţei de casă, sare, piper

TAITEIMod de preparare: Într‑o oală de 4‑5 litri se pun la fiert toate legumele, după ce au fost spălate şi curăţate bine. După ce s‑au fiert, se scot şi se strecoară zeama pentru a rămâne limpede. Apoi cei doi morcovi fierţi se rad prin răzătoarea mică şi se pun la călit cu puţin ulei. După ce s‑a călit morcovul ras, se pune un pic de zeamă de la supă şi se bagă compoziţia la blender (mixer), iar crema obţinută se trece la rândul ei printr‑o sită, rămânând o pastă ca o maioneză, acesta fiind de fapt secretul reţetei, pentru că aceasta dă o culoare aurie, plăcută şi o textură cremoasă supei. Între timp se pun tăiţeii de casă la fiert timp de 7‑8 minute în zeama strecurată, iar la final se adaugă şi pasta de morcovi, se pune sare şi piper şi se mai lasă la fiert 1 minut. Datorită texturii cremoase, se poate servi şi cu crutoane, preferabil făcute din pâine de casă.

ICRE DE FASOLE

Timp de pregătire: 16 ore

Timp de preparare: 100 minute

Ingrediente : 500 g fasole boabe albă, un vârf de linguriţă bicarbonat de sodiu, ulei, 4 cepe, 2 morcovi, bulion de ardei sau de roşii, 4‑5 căţei de usturoi, sare, piper

FASOLE

Mod de preparare : Se alege şi se spală fasolea de cu seară şi se pune în apă la înmuiat. A doua zi se scurge apa în care a stat peste noapte şi se pune fasolea la fiert într‑o oală cu puţină sare. Se schimbă apa de trei ori, de fiecare dată după ce a fiert aproximativ 15 minute. În a doua apă se pune şi un vârf de linguriţă de bicarbonat de sodiu, pentru ca să nu se umfle şi să dea în foc. Apoi se curăţă două cepe şi doi morcovi şi se spală, se adaugă în oală şi se mai fierbe totul până ce fasolea devine fărâmicioasă. După aceea se scot morcovii şi cepele şi se strecoară fasolea. Se pune în blender fasolea cu puţină sare, ulei şi usturoi pisat şi se bate până devine ca o cremă fină. Se curăţă celelalte două cepe, se toacă nu prea mărunt şi se pun la călit într‑o tigaie cu puţin ulei. Când ceapa devine sticloasă, se adaugă bulionul şi se amestecă bine, constant, cu răbdare şi rugăciune, iar după câteva minute se opreşte focul. Se pune fasolea bătută într‑un castron şi se toarnă pe deasupra cât mai uniform ceapa călită.

ZACUSCĂ DE GOGOȘARI ȘI VINETE

Timp de preparare : 120 minute

Ingrediente : 4 kg gogoşari, 3 kg vinete, 1 kg ceapă, 1 litru ulei, 2‑3 linguri oţet, ½ litri bulion de roşii

ZACMod de preparare : Se coc vinetele şi se curăţă de coajă, iar apoi se toacă. Între timp se pun la copt şi gogoşarii într‑o tavă la cuptor. După aceea se curăţă de coajă şi se scot seminţele, apoi se dau prin maşina de tocat. Se taie ceapa „peştişori” şi se fierbe în apă cu puţin oţet, iar apoi se scurge bine şi se dă tot prin maşina de tocat. Se amestecă împreună cu gogoşarii şi se pune la foc, treptat adăugându‑se vinetele tocate. Când este aproape de final se adaugă bulionul şi se amestecă bine.

DULCEAȚĂ DE ROȘII GALBENE

Timp de pregătire : 12‑16 ore

Timp de preparare : 30 minute

Ingrediente : 1 farfurie cu vârf de cireşe, 1 kg zahăr, neîncetat Rugăciunea inimii

DULCEATAMod de preparare : Se spală cireşele şi se scot sâmburii. Apoi se pun fructele într‑o cratiţă şi se pune zahărul peste ele. Se lasă aşa până a doua zi. Se fierbe compoziţia la foc iute timp de 30 de minute. Se spumează permanent. Apoi se lasă la răcit aproximativ 20 de minute, iar apoi se pune în borcane sterilizate şi se etanşează cu capace cu filet. Se poate prepara dulceaţă prin aceeaşi metodă şi din alte fructe (vişine, căpşune, zmeură, cireşe amare etc.).

Pagini realizate de Laurenţiu Cosmoiu