Revista:

Bucătăresele basarabence ale Mânăstirii Goloseevo

Untitled

Goloseevo este mânăstirea kieveană ctitorită de Petru Movilă, locul unde se retrăgea pentru rugăciune ierarhul moldovean. Era ascunsă în acea vreme de pădurile din jurul oraşului, ca o sihăstrie. Acum mânăstirea este înconjurată de case şi de o grădină zoologică. Pelerinii sunt cazaţi în camere de câte patru persoane, curate şi spaţioase, cu preţul a câte 20 de euro pe noapte. Câţiva ponei pasc în curtea de la intrarea în cetatea din cărămidă roşie a ctitoriei moldoveanului Movilă. În biserică se află moaştele Sfântului Alexie, tămăduitorul. Până la vârsta de 12 ani, copilul nu a vorbit deloc, dar la slujba Învierii, Mitropolitul de atunci i‑a spus de trei ori: „Vladimir, Hristos a înviat!” Abia la al treilea salut a răspuns şi tot de atunci a început să şi vorbească, iar mai târziu a ales calea monahală. Cuviosul Alexie a trecut la Domnul în anul 1917. Imediat după moartea sa, minunile izvorau la sfântul său mormânt şi multă lume venea să ceară ajutor şi vindecare. În 1993, când s‑a redeschis Mânăstirea Goloseevo, sfintele moaşte ale cuviosului au fost deshumate şi puse în biserică spre închinare, iar pe 4 octombrie în acelaşi an i s‑a făcut canonizarea. O părticică din moaştele Sfântului Cuvios Alexie de la Goloseevo se păstrează şi în racla cu sfinte moaşte aşezate spre închinare în biserica mare a Mânăstirii Frumoasa din Iaşi. Credincioşi din Ucraina, România, dar şi din alte ţări vin la Mânăstirea Goloseevo să ceară ajutor şi vindecare Sfântului Alexie.

Basarabencele de la Cărbuna

La trapeza mânăstirii poţi lua masa de trei ori pe zi. Ciorbele cu sfeclă roşie şi varză, brânzeturile, fripturile chiar pentru pelerini sunt gustoase şi parcă de neuitat. În cuhnie trebăluiesc de zor, de pe la cinci dimineaţa, Paşa şi Nadia. Vorbesc româneşte şi le rog să îmi povestească despre viaţa din aceste locuri. Timp nu au pentru vorbării, dar seara târziu mă caută în camera ce mi‑a fost repartizată şi stăm puţin de vorbă. Paşa şi Nadia sunt de lângă Chişinău. În buletin, nu-mele Paşei este Parascovia, dar toată lumea de la Goloseevo o ştie drept Paşa. Evlavie pentru Sfânta Parascheva de la Iaşi, ocrotitoarea ei, spune Paşa, este şi în Ucraina şi în Republica Moldova. Amândouă sunt prietenoase şi vor să afle şi ele despre România, aşa că interviul se transformă într‑un dialog cu întrebări şi răspunsuri şi din partea lor, dar şi a mea. Îmi spun că le place să se plimbe prin pădurile care încep chiar lângă gardul mânăstirii şi să adune ciuperci. Aici, orice mâncare pare să conţină şi ciuperci: supa, ciorba, cartofii se fac cu ciuperci, porliva (tocăniţa) tot cu ciuperci şi se face uşor. Prăjeşti ulei, ceapă, adaugi ciupercile şi laşi puţin pe foc. Gustul de ciuperci nu le prea încântă, însă călugărilor le convine, e proteina de care au nevoie în lipsa cărnii.

Ciubirechi de sâmbătă şi duminică

Ingrediente: 500 g carne de porc, 1 ceapă, 2,5 pahare făină (1 pahar = 200 ml), 1,5 pahare apă, 3 linguri ulei, 2 linguri oţet.

Mod de preparare: Din ingredientele de mai sus se face un aluat elastic. Se lasă puţin să se odihnească. Carnea de porc se dă prin maşina de tocat, se sărează, se piperează şi i se adaugă o ceapă mărunţită. Din aluat se fac turte cu diametrul de până în 15 cm, după dorinţă. Umplutura se pune pe jumătate de turtă, se întoarce, se lipeşte, apoi se prăjeşte în ulei. Carnea se poate înlocui cu varză (proaspătă, călită uşor), cartofi sau peşte. O poţi pune şi într‑o tavă şi da la cuptor. Când o scoţi se taie în forma dorită şi se serveşte caldă sau rece.

Citiți continuarea articolului și rețetele în numărul 6 al revistei Leacuri & Rețete Mănăstirești.