Revista:

Mierea de coriandru întăreşte imunitatea

Untitled

Coriandrum sativum este o specie de plantă erbacee foarte bogată în uleiuri eterice folositoare organismului. Coriandrul are mai multe denumiri: pătrunjel chinezesc, puciognă, buruiană pucioasă, piper alb, coleandră sau iarbă puturoasă. Această plantă puternic aromată este cunoscută de mii de ani, iniţial cultivându‑se în ţările asiatice, dar importante culturi de coriandru găsim şi în Dobrogea noastră. Măicuţele de la Mânăstirea Colilia pun mare preţ pe proprietăţile vindecătoare ale mierii obţinute din aceste fructe, iar maica Teodosia spune: „Mierea de coriandru face minuni în afecţiunile digestive, fiind şi un foarte bun detoxifiant. Cine s‑a tratat o dată cu această miere revine la noi an de an, pentru o cură cu acest leac deosebit, dar şi pentru a admira culturile de coriandru ale mânăstirii.

Eficient în tratarea meteorismului abdominal

Planta de coriandru se cultivă din India, Iran, China şi până în Dobrogea, în regiuni destul de sărace în precipitaţii. Această plantă ierboasă este folositoare pe parcursul întregului anotimp al verii, de miresmele sale putând să ne bucurăm încă din luna iunie şi până în luna septembrie, atunci când bobiţele acelea mici şi încreţite dau tot ceea ce este mai bun în ele. Planta şi fructele verzi de coriandru conţin uleiuri volatile cu un însemnat conţinut de linalool, pinen, geraniol, borneol, terpineol, camfor, citronelol şi carvonă. Fructele ajunse la maturitate conţin acizi graşi precum acidul petroselinic, substanţe proteice, aminoacizi, sitosteroli, tocoferoli, cumarine, acid cafeic şi clorogenic. Toate preparatele din coriandru au acţiune carminativă, spasmolitică, bactericidă, stomahică, iar când fructele sunt proaspăt culese au un miros foarte puternic şi destul de greu de suportat. În timp, pe măsură ce acestea se usucă, mirosul lor se schimbă, devenind suav, iar consumarea sub orice formă a coriandrului este o adevărată încântare. Ceea ce este demn de reţinut constă în efectele benefice pe care aceste fructe mici le au asupra a numeroase afecţiuni. Administrarea coriandrului, sub formă de ulei sau pulbere, curăţă colonul, eliminând chiar şi giardia, fiind în acelaşi timp foarte eficient în tratarea meteorismului abdominal, a tulburărilor digestive, a anorexiei sau a afecţiunilor hepatobiliare. Mierea de coriandru opreşte evoluţia formaţiunilor tumorale, fiind în acelaşi timp un puternic detoxifiant.

Mierea de coriandru întăreşte imunitatea

Apicultorii îşi aşează stupii în culturile de coriandru, obţinând astfel un sortiment de miere cu totul aparte, un adevărat medicament, folositor în multiple afecţiuni ale organismului. În acelaşi timp, datorită polenizării efectuate de albine şi producţia de fructe de coriandru este mult sporită, ceea ce face ca atât apicultorii, cât şi agricultorii să poată avea rezultate bune. La noi în ţară sunt renumite culturile de coriandru din Dobrogea, aceasta fiind cea mai bună zonă de cultură a coriandrului. Din acest motiv, măicuţele care vieţuiesc în câmpia aridă a Dobrogei cultivă hectare întregi cu această plantă aromatică, iar mierea de coriandru de la Mânăstirea Colilia este căutată şi preţuită atât la noi în ţară, cât şi peste graniţe. În comparaţie cu toate celelalte tipuri de miere cunoscute pe meleagurile noastre, mierea de coriandru este un sortiment mai puţin cunoscut, dar cu proprietăţi curative deosebite. Această miere florală are o culoare galben‑roşiatică şi o textură foarte fină. Aproape două săptămâni din momentul extragerii, mierea de coriandru are un miros extrem de puternic, ceea ce dă senzaţia unui gust foarte aromat şi puternic, dar după câteva zile, timp în care aceasta se ţine descoperită, gustul devine foarte plăcut, iar parfumul mierii este unul deosebit. Se administrează dimineaţa, pe nemâncate, câte o linguriţă de miere în combinaţie cu o lingură de zeamă de lămâie şi 200 ml apă plată sau de izvor, timp de 30 de zile. O astfel de cură contribuie şi la întărirea imunităţii organismului şi la eliminarea metalelor grele existente în organism. Nici un tratament alopat nu poate egala efecte benefice ale unui tratament cu miere de coriandru.

Tratamente cu frunze, pulbere şi ceai de coriandru

La o simplă privire a frunzelor de coriandru, cu uşurinţă acesta poate fi confundat cu pătrunjelul nostru autohton. Luând însă câteva frunze verzi şi frecându‑le între palme, un miros foarte puternic va identifica această plantă aromatică. Frunzele verzi sunt folosite în numeroase sortimente de salate, atât pentru aroma lor, cât şi pentru efectele benefice asupra digestiei. Tot pentru afecţiunile digestive se recomandă şi ceaiul de coriandru, care se prepară foarte simplu: o linguriţă de fructe uscate se macină într‑un mojar sau chiar cu râşniţa electrică, după care se toarnă o cană cu apă clocotită peste această pulbere şi lasă la infuzat cinci minute. Se strecoară apoi şi se bea cu înghiţituri mici, fiind eficient în tratarea răcelilor, a colicilor şi a balonărilor. Dacă infuzia este folosită în vederea eliminării paraziţilor intestinali, atunci concentraţia trebuie să fie dublă, adică două linguriţe de pulbere la o cană cu apă, iar administrarea se va face de trei ori pe parcursul unei zile, timp de o săptămână. În situaţia unor boli ale colonului sau ficatului, în ulcer sau gastrită este bine să se apeleze la tratamentul cel mai concentrat: o jumătate de linguriţă de pulbere din fructe de coriandru care se ţine sub limbă, dimineaţa şi seara, aceasta fiind întotdeauna urmată de administrarea unei linguriţe cu miere de coriandru.

Mariana Borloveanu