Leacuri & Retete Manastiresti nr. 7/decembrie 2015 – februarie 2016

LRM 7 coperta

EDITORIAL – Leacuri sau bucate?

Mai multă lume ne‑a îndemnat să punem accentul pe leacuri, în cuprinsul revistei noastre. Acestea ar fi, în opinia multor cititori, de mare interes pentru sănătatea oamenilor, pentru bunăstarea lor trupească şi sufletească. Leacurile dau speranţă, optimism, încredere în „farmacia Domnului”, în viaţa însăşi. Leacurile sunt aproape de sufletul românului, căci a trăit în sânul naturii şi a întâlnit în viaţa lui tămăduitorii satelor, culegătorii de „buruieni”, de remedii la îndemână pe căi absolut naturale. Vreo bătrână iscusită, un învăţător cu mintea deschisă şi scormonitoare, un călugăr experimentat – toţi aceştia formau universului satului românesc, depozitar de dintotdeauna al formulelor de păstrare şi refacere a sănătăţii…

Dar şi bucatele mânăstireşti, mmm, şi ele sunt la mare preţ! Foarte mulţi pelerini mărturisesc că n‑au gustat în viaţa lor ceva mai bun ca mâncarea de mânăstire făcută „la cazan”, adică în cantităţi mari, cât să ajungă la toată lumea în zi de praznic. Şi culmea, bucate de post chiar, care au savoarea unor adevărate delicatese. Cel puţin aşa le percepe biata noastră papilă, obosită de mâncarea aditivată, colorată şi conservată pe care o cumpărăm zilnic din supermarketuri… Or, punând gura pe ceva natural, gătit cu atenţie, dragoste şi rugăciune continuă, ni se pare că suntem proiectaţi direct în raiul bucatelor!

Aşadar, pe ce punem accent mai mult? Pe leacuri sau pe bucate? Noi credem că pe amândouă, căci hrana se împleteşte cu starea de sănătate a omului, dacă nu chiar o determină în mod direct. Şi aici ne amintim de zicerea Părintelui Arhimandrit Gavriil Stoica, faimosul duhovnic de la Mânăstirea Zamfira (Prahova). Ne spunea venerabilul călugăr, între timp mutat la cele veşnice: „Dragă, omul trăieşte exact atât cât vrea el!” La insistenţele noastre, contrariaţi de această insolită afirmaţie, părintele continua: „Da, omul îşi sapă groapa cu dinţii prin lăcomie, neînfrânare, poftă excesivă. Aşadar, el alege singur cât şi cum va trăi pe acest pământ.”

Câtă dreptate avea Părintele Gavriil… Să luăm aminte, aşadar, să fim înţelepţi şi cumpătaţi în Sărbătorile care tocmai ne bat la uşă, să alegem sănătatea şi demnitatea umană şi toate celelalte ni se vor adăuga, ca daruri de mare preţ!

Articole asociate: