Revista:

Cânepa reduce colesterolul şi trigliceridele

Untitled

A vorbi despre cânepă li se pare multora un act de curaj, şi asta pentru că marea majoritate dintre noi asociază numele acestei plante cu drogurile. Din acest motiv mi‑am propus să încep cu o precizare: spre deosebire de Cannabis indica (planta aducătoare de moarte), Cannabis sativa – cânepa sălbatică industrială – este leacul care nu numai tratează, ci chiar vindecă numeroase boli cu care se confruntă omenirea. Un monah foarte ager la minte, pe care l‑am preţuit foarte mult, a trecut la cele veşnice la 101 ani. Părintele Simeon de la Mânăstirea Pătrunsa, care în lume a fost inginer chimist, mi‑a destăinuit multe taine de leac ale plantelor, printre care şi cânepa. Aceasta stabilizează într‑un timp foarte scurt valorile crescute ale colesterolului şi trigliceridelor, fiind de mare ajutor şi în convulsii, accidente vasculare ischemice, artrită, osteoporoză, psoriazis, astm bronşic, neuropatie diabetică, insuficienţă renală progresivă, ulcere varicoase, tromboze, dar şi în afecţiuni ale ochiului şi retinei. Călugării din vechime preţuiau foarte mult această plantă, considerând‑o unică în ceea ce priveşte grăsimile vegetale, care sunt la mare preţ în vindecarea bolilor considerate incurabile.

Drumul cânepii în România

Despre culturile de cânepă multe ar fi de spus şi este bine ca asocierea acestei plante cu numele ţării în care trăim să fie cunoscută de toată lumea. Dintotdeauna cânepa s‑a cultivat pe pământ românesc, în vederea obţinerii de fibre textile de foarte bună calitate. Puţini ştiu însă că România a fost zeci de ani producătorul numărul unu al Europei în ceea ce priveşte producţia de cânepă. Denumirea de Cannabis a atras numeroase controverse, motiv pentru care e bine să se cunoască exact care sunt particularităţile plantei de cânepă cultivată în România şi ce proprietăţi are aceasta. În Dobrogea, de exemplu, există terenuri cultivate cu cânepă de sute de ani, existând şi locuri în care aceasta creşte pur şi simplu în sălbăticie. Cultivarea plantelor tehnice şi, în cadrul acestora, a plantelor textile (cânepa, inul şi bumbacul) prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă, dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică permanentă. Datorită multiplelor întrebuinţări ale cânepii, pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot avea un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. În industria românească se folosesc importante cantităţi de cânepă industrială, dar datorită prejudecăţilor şi a neevaluării corecte, astăzi se cultivă cantităţi infime faţă de zecile de mii de hectare cultivate înainte de 1989. Acest soi de cânepă este folosit şi la fabricarea hârtiei şi a uleiurilor de folos în anumite afecţiuni medicale.

Mariana BORLOVEANU

Citiți articolul integral și rețetele în numărul 8 al revistei Leacuri & Rețete Mănăstirești.