LOADING

Type to search

Tatãl

Tatãl

Share

În timp ce mâncau, un tãran i-a întrebat pe cei trei fii ai sãi:
– ªtiti voi, bãieti, de unde vine mãlaiul din care este fãcutã aceastã mãmãligã?
– Da, sigur cã da, a rãspuns cel mai mic dintre ei. Din sacul din cãmarã.
Râzând de el, cel mij­lo­­ciu îi spuse:
– Nu-i adevãrat! Mãlaiul e mãcinat din porumbul cu­les de pe câmp; porumbul a crescut din pãmântul udat de apa ploilor. Deci, pãmântul si ploaia l-au fãcut.
– Nu stiti nimic, zise si cel mai mare dintre bãieti. Porumbul acesta vine de la Dumnezeu. E adevãrat cã a crescut din pãmânt si cã ploaia l-a udat dar, dacã Dumnezeu nu ar fi dat vreme bunã si ploaie la timp, porumbul nu s-ar fi fãcut, iar noi n-am fi mâncat acum mãmãligã. Iatã cine l-a fãcut: Dumnezeu!
Oare avea dreptate vreunul dintre ei? Nu, nici unul!
Tatãl lor a arat si a semãnat pãmântul, a cules porumbul, l-a mãcinat la moarã si a adus mãlaiul acasã. Tatãl lor a muncit un an întreg pentru ca fiii lui sã aibã ce mânca. A muncit, dar s-a si rugat. ªase zile pe sãptãmânã a fost pe câmp, dar a saptea a fost la bisericã sã se roage pentru sãnãtate si spor în casã. S-a rugat mereu ca Domnul sã aibã grijã si de familia lui, iar Dumnezeu, vãzând hãrnicia omului, i-a ascultat ruga si l-a blagoslovit cu o recoltã bogatã si, pe drept cuvânt, meritatã. Pãcat cã fiii lui nu vedeau efortul pe care pãrintele lor îl fãcea pentru ei …
Cu banii câsti­gati atât de greu, pãrintii ar putea sã cum­pere lucruri pentru ei, dar nu fac asa! Ei renuntã la tot ce îsi doresc, pentru ca fiii si fiicele lor sã aibã de toate. ªi dacã toti copiii ar avea grijã de lucrurile lor, atunci pãrintii ar fi multumiti. Dar, dacã toti copiii ar avea grijã, în primul rând, de bunul cel mai de pret pe care l-au primit de la pãrinti, adicã de viata lor, pe care s-o trãiascã frumos si fãrã pãcat, atunci toti pãrintii ar fi, cu sigurantã, fericiti.

Previous Article
Next Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *