LOADING

Type to search

Lumea Credintei, anul III, nr. 1 (18) Ianuarie 2005

Lumea Credintei, anul III, nr. 1 (18) Ianuarie 2005

Share

EDITORIAL     –   RUSIA

Oficialităţile declară că, după căderea comunismului în Rusia, doar un procent de 5-10% din populaţie s-a întors la credinţa ortodoxă. O fi mult, o fi puţin, Dumnezeu ştie. Ceea ce se poate vedea cu ochiul liber este o trăire a credinţei cu totul deosebită. Am ajuns într-o mânăstire celebră (Lavra Sf. Serghie) chiar în momentul Împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Domnului a unor credincioşi ruşi. Ce oameni?! Ai fi spus: îngeri în trup! Mâinile încrucişate pe piept, ochii trupeşti în pământ, cei duhovniceşti în Cer, inima frântă, pasul uşor, eteric. Luau „prada” dumnezeiască şi se retrăgeau discret într-un cotlon, rostind necontenit, încetişor: Gospodi pomilui, adică „Doamne miluieşte”.
Bisericile lor? Credeţi-mă, n-am văzut floare de plastic, n-am văzut candelă cu bec electric, n-am văzut lumânărar de tablă scos prin curte. N-am văzut nici o icoană de prost gust, nu tu marame şi înflorituri, mileuri şi zorzoane, ceasuri de plastic pe perete. Nici linoleum n-au pe jos şi nici scaune pe care să te aşezi; stranele aproape lipsesc, sau sunt în număr mic. Totul este foarte curat şi bine încălzit. Au mai multe altare în bisericile lor (şi mai multe hramuri), icoanele sunt ferecate, totul pare vechi, autentic, iar preoţimea şi diaconimea cântă dumnezeieşte.
Se vede însă distrugerea (o vezi fizic, în ziduri) pe care comunismul a operat-o în aceste biserici, din care aproape toate au fost închise şi transformate în depozite sau săli de sport.
Cât despre sufletul rus, încă n-am aflat prea multe. Dar ceea ce el trasmite în afară – prin faptele şi atmosfera credinţei – este extraordinar. Credinţa a revenit în Rusia, iar Rusia revine în lume. Între fraţi…