Revista:

Grãdina Ghetsimani

id248_41.jpg.jpg

Atunci Iisus a mers împreună cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor: Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga. Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni. Atunci le-a zis: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti. Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine! Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios. Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta.
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreuiaţi. Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând. Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: Dormiţi de acum şi vă odihniţi! Iată s-a apropiat ceasul şi Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor.

(Matei 26, 36-45)

Ghetsimani este un cuvânt de origine aramaică şi înseamnă teasc de măsline, presă de ulei. Grădina Ghetsimani era în vremea Mântuitorului şi este şi în prezent o livadă de măslini la poalele Muntelui Măslinilor (Eleon) aproape de zidurile dinspre răsărit ale cetăţii Ierusalimului, dincolo de Valea lui Iosafat sau pârâul Cedrilor (Chedron), cum se mai numeşte.
Grădina Ghetsimani era un loc îndrăgit de Mântuitorul, unde se retrăgea adesea la linişte şi rugăciune, împre­ună cu ucenicii Săi. „Şi ie­şind S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor şi uce­nicii i-au urmat” (Luca 22, 39). Acesta este locul unde, după Cina cea de Taină, S-a rugat Hristos, înainte de trădarea lui Iuda şi prinderea Sa. Din acest loc putem socoti că încep Patimile Mântuitorului.
Prin contrast cu Grădina Raiului unde Adam a căzut în ispită nefăcând ascultare, Grădina Ghetsimani poate fi privită ca locul unde Hristos, Noul Adam a biruit ispita prin ascultarea Sa faţă de Dumnezeu Tatăl.
În secolul 4, pe locul rugăciunii Domnului, binecredinciosul împărat Theodosie cel Mare (378-395) a ridicat o basilică creştină. Biserica a fost reconstruită de cruciaţi, iar între anii 1919-1924, arhitectul italian Antonio Barluzzi a ridicat biserica catolică actuală zisă „a Agoniei”. Pentru că multe ţări au contribuit financiar la edificarea ei, această biserică a rămas însă cunoscută drept Biserica Naţiunilor. În interior, în faţa altarului, se găseşte neacoperită de pardoseală stânca pe care S-a rugat Hristos. Tot în biserică, câteva fragmente de mozaic dau mărturie peste timp de existenţa vechii basilici bizantine.
Lângă Biserica Naţiunilor, în 1848, francis­canii au împrejmuit o livadă de măslini seculari. O tradiţie spune că sunt chiar din vremea Mântuitorului, însă există şi o informţie potrivit căreia pomii originari ar fi fost tăiaţi de Titus, iar cei care se văd astăzi ar data din secolul 7.