LOADING

Type to search

Pelerinaje

CÂMPUL PÃSTORILOR

Share

Si în tinutul acela erau pãstori care stã­teau pe câmp și-și pãzeau turma fãcând noap­tea de strajã. Și iatã, îngerul Domnului a stat lângã ei și slava Domnului a strãlucit împrejurul lor și ei s-au înfricoșat cu fricã mare. Și îngerul Domnului le-a zis: Nu vã temeți. Cã iatã vã binevestesc vouã bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; cã în cetatea lui David vi S-a nãscut astãzi Mântuitor, Care este Hristos Domnul. Și acesta va fi semnul: veți gãsi un Prunc înfãșat și culcat în iesle. Și, deodatã, laolaltã cu îngerul s-a vãzut mulțime de oaste cereascã lãudându-L pe Dum­nezeu și zicând: Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pãmânt pace, între oameni bunã voire! Iar dupã ce îngerii au plecat de la ei la cer, pãstorii vorbeau unii cãtre alții: Sã mergem dar pânã la Betleem și sã vedem lucrul acesta ce s-a fãcut, pe care nouã ni l-a fãcut Domnul cunoscut. Și grã­bin­du-se, au venit și au aflat pe Maria și pe Iosif și pe Prunc culcat în iesle. Și vãzându-L, au vestit cuvântul ce li se grãise despre Copilul Acesta. Și toți cei ce au auzit se mirau de cele ce le spuneau pãstorii. Iar Maria pãstra toate cuvintele acestea, punându-le întru ­inima ei.
(Luca 2, 8-19)

Mulți dintre noi ne-am întrebat cum s-au pãstrat întâmplãrile legate de nașterea și copilãria Mântuitorului. Care a fost sursa lor primarã? Cine a fost acolo sã le consemneze? Cum au ajuns apoi aceste informații la Sfinții Evangheliști? Precizia și detaliile istorisirii de mai sus su­gereazã un martor ocular. Sfântul Luca ne lãmurește discret în ultimul verset al pasajului: Maica Dom­nului pãstra toate, „punându-le întru inima ei“.
Și episodul acesta, al vestirii prin îngeri a Naș­te­rii Dom­nu­lui cãtre pãstorii din apropiere, a fost așadar mai întâi povestit de Maica Dom­nului și apoi consem­nat de Sfântul Luca în Evan­ghe­lia sa.
Locul unde s-au întâmplat toate e nu departe de Betleem, în partea de rãsãrit a orașului, cam la 5 km, lângã satul Beit-Sa­­hur. Acolo se întinde un câmp întins, cunoscut pânã as­tãzi drept Câm­pul Pãstorilor, unde era o gro­tã, folositã ca adãpost de pãstorii care își pã­zeau tur­mele în noaptea Nașterii Domnu­lui. Acolo erau ei când le-a fost vestitã întruparea lui Hristos. Aceastã grotã a fost loc de pelerinaj încã din primele se­­co­le creștine. În secolul 4, Sfân­­­ta Elena a construit aici o mi­cã bise­ri­cuțã în formã de pot­coa­­vã, pardositã cu mo­zaic co­lorat, care a fost în secolul 6 lãrgitã. În perioada bizantinã, ceremonia praznicului Naș­terii Domnului începea aici și se termina la Be­tleem, în Bazilica Nașterii. Dupã distru­ge­rea ei de cãtre persani, la începutul se­co­lu­lui 7, a fost ulterior reconstruitã cu fortificații și a devenit mânãstire. În secolul 10 a fost distrusã din nou, însã peștera a rãmas loc de pelerinaj pen­tru creștinii ajunși în Țara Sfântã.
În 1972, Patriarhia Ie­ru­­salimului a ridicat pe locul ruinelor o ma­re și frumoasã bisericã.

Silviu-Andrei VLÃDÃREANU

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *