Revista:

Vicleim – Crăciunul mereu înnoit din inimile noastre

id32_femei.jpg.jpg

Crăciunul vine an de an cu zvon de colinde în inimile tuturor. Copiii însă sunt cei mai apropiaţi de semnificaţia adâncă a acestei sărbători, pe care o aşteaptă cu emoţii şi cu pregătiri pe măsură. Aşa s-a întâmplat cu 10 ani în urmă, când elevii Şcolii „Anastasia Popescu”, abia constituite, descopereau cu încântare minunatul „Vicleim” scris de Mircea Vulcănescu şi purtând subtitlul: „Patru scene scrise pentru copiii şi nepoţii mei, ca să-l joace de Crăciunul Anului 1941”.
Copiii şi nepoţii scriitorului au jucat acel prim „Vicleim” dedicat lor, dar, curând, România a intrat în negura unui regim politic fără Dumnezeu, căruia Mircea Vulcănescu însuşi i-a căzut victimă. Redescoperit, textul piesei s-a bucurat de o ediţie de excepţie, înfrumuseţată de desene şi fotografii-document. Aceasta a fost punctul de plecare al spectacolului din anul 1997 al Scolii „Anastasia Popescu”, proiect care a beneficiat de încurajarea blânda şi competentă a Doamnei Măriuca Vulcănescu, fiica marelui om de cultură, precum şi de sprijinul altor personalităţi ale vieţii culturale şi religioase româneşti.
Cum, de atunci, anii şcolii se măsurau „înainte şi după «Vicleim»”, profesorii de la „Anastasia Popescu” au dorit să puncteze trecerea unui deceniu, dăruind din nou elevilor această adevărată bijuterie literară, într-o nouă montare, însă având-o alături pe aceeaşi minunată Măriuca Vulcănescu. Domnia sa a găsit răgazul de a se întâlni cu şcolarii, în cadrul „Zilelor Mircea Vulcănescu”, pentru a-i apropia de personalitatea complexă a acestui intelectual‑martir, depănând amintiri, povestindu-le cum, mică fiind, a interpretat chiar rolul „Melchior” din piesă, ce indicaţii regizorale le dădea tatăl său, cum a reuşit să restituie textele literare ale acestuia, ţinând cont de faptul că era cunoscut mai ales ca filozof şi economist.
Colindul străvechi urcă în suflet an de an şi bine ar fi, pentru toţi, mici şi mari, să urmăm cuvintele Îngerului din finalul piesei:

„Iar voi, care astă seară ascultaţi,

De la ce vedeţi acum pildă să luaţi,

Voia lui Dumnezeu în toate să-mpliniţi,

Dacă voiţi să fiţi fericiţi”.