Revista:

Pestera trãdãrii

id126_1.jpg.jpg

 Şi pe când El încă vorbea, iată, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el o gloată mare cu săbii şi cu ciomege, trimişi de arhierei şi de bătrânii poporului. Iar vânzătorul le dăduse un semn zicând: Cel pe care‑l voi săruta, acela este; prindeţi‑L. Şi venind îndată la Iisus, I‑a zis: Bucură‑te, Învăţătorule! Şi L‑a sărutat. Iar Iisus i‑a zis: Prie­tene, pentru ce ai venit?Atunci ei, apropiindu‑se, au pus mâinile pe Iisus şi L‑au prins. Şi iată unul din cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, şi‑a scos sabia şi a lovit pe sluga arhiereului şi i‑a tăiat urechea. Atunci Iisus i‑a zis: Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Sau crezi cumva că nu pot să‑L rog pe Tatăl Meu şi să‑Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor împlini scripturile că aşa trebuie să fie? În ceasul acela a zis Iisus către gloată: Ca la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. În fiecare zi şedeam învăţând în templu şi n‑aţi pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s‑au făcut ca să se plinească Scripturile proorocilor. Atunci toţi ucenicii L‑au lăsat şi au fugit.
(Matei 26, 47‑56)

 

Aşa cum am mai scris în paginile revistei, Grădina Ghetsimani este locul unde, după Cina cea de Taină, Mântuitorul a înăl­ţat ultima Sa rugăciune înainte de a fi prins, „judecat” şi condamnat. Toate pasajele evan­ghelice relatează despre Ghetsimani ca fiind locul prinderii lui Iisus, fără a ne da însă indicii suplimentare.
Tradiţia identifică însă locul cu mai mul­tă precizie. Chiar în Grădina Ghetsimani, foarte aproape de Mormântul Maicii Domnului, se află o mică grotă naturală în stâncă, numită Peştera Trădării.
Peştera nu este prea mare şi se păstrează până astăzi într-o formă foarte apropiată de cea originară. În lungime ea nu are mai mult de 18 m, iar lăţimea este de cca 11 m. Cea mai sugestivă este poate bolta de piatră care formează tavanul, un tavan destul de jos, dacă luăm în considerare că înălţimea ma­ximă a acestei peşteri nu depăşeşte 3,5 m.
Acesta se pare, deci, că este locul unde au năvălit ostaşii şi slujitorii trimişi de arhierei şi farisei, conduşi de Iuda Iscarioteanul, să Îl prindă pe Hristos. Aici L-ar fi sărutat Iuda pe Domnul.
Se pare că de la început primii creştini ar fi folosit Peştera Trădării ca loc de întâl­nire şi rugăciune, transformând-o mai târziu într-o capelă a cărei pardoseală era acoperită cu mozaic. Urme ale acestui mozaic se păs­trează în peşteră până astăzi. În interior spaţiul, deloc generos, este folosit cu maximă eficienţă, în pereţii peşterii fiind săpate trei mici altare.
Peştera Trădării este în stăpânirea catolicilor, ea fiind ocupată de franciscani încă din anul 1392. Întrucât în 1757 catolicii au pierdut dreptul de a mai sluji la Mormântul Maicii Domnului din apropiere, la praznicul Adormirii ei, în 15 august, ei îşi săvârşesc slujba în această peşteră.