Revista:

Pastele in Europa

id138_paste.jpg.jpg

Dacă la evrei Pesah înseamnă trecere şi le aduce aminte – din 1445 î.Hr. – de trecerea Mării Ro­şie şi ieşirea de robia egipteană, pentru creştini Paştele înseamnă trecerea de la moarte la viaţă. Paştele creştin începe întotdeauna Duminica – ziua Învierii Domnului – spre deosebire de cel iudaic, care poate să cadă în orice zi a săptămânii, fiindcă este o sărbătoare cu dată fixă: 15 Nissan. Toată lumea ortodoxă prăznuieşte Sfintele Paşti în prima duminică de după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară. Dacă în limbile romanice numele sărbătorii vine de la Pesah, sărbătoarea iudaică în timpul căreia a avut loc răstignirea lui Iisus, în cele anglo‑saxone se folosesc termeni derivaţi de la numele unor divinităţi păgâne ce se celebrau în aceeaşi perioadă a anului: engl. Easter sau germ. Ostern vin de la Eostre sau Eastre, zeiţa fertilităţii la popoarele din nordul Europei. Unele tradiţii pascale se regăsesc în cea mai mare parte a lumii (mielul, ouăle), altele diferă de la ţară la ţară.

 

trează tradiţia sfinţirii blidului, în care se aşază pasca, şuncă, brânză, ouăle ro­şii, sau cele încondeiate, flori, păstrăv afu­mat, sfeclă roşie cu hrean, prăjituri şi un ban de argint. În prima zi, duminica, ouăle se cioc­nesc “cap la cap”, a doua zi, “huşcă la huş­că”, iar în cea de‑a treia zi şi “burtă în burtă”. Masa pascală nu se ridică timp de trei zile.
În Rusia se obişnuieşte să se spargă ouăle roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea Domnului Iisus Hristos. Masa pas­cală se aranjează uniform, dar trebuie să capete formă piramidală prin punerea într‑o formă specială de lemn. Ruşii servesc acum şi o prăjitură special preparată pentru această sărbătoare, numită kulici. În Duminica Luminoasă, ruşii, întâlnindu‑se între ei, se salută ca şi la noi, prin „Hristos a înviat!” şi „Adevărat a înviat!” şi se sărută de trei ori (al treilea sărut fiind, după tradiţie, pe gură).
În Polonia şi Slovacia de Paşte se întâmplă o adevarată bătaie cu apă. Aici bărbaţii îşi stropesc femeile dragi cu o găleată de apă rece. Femeile se răzbună în după‑amiaza aceleiaşi zile, când îşi arată la rândul lor afecţiunea faţă de bărbatul ales, cu o altă găleată de apă.
În Grecia după slujba de Înviere se serveşte un fel de supă numită magiritsa, un fel de drob lichid. În schimb, la masa din prima zi de Paşte, friptura de miel pe grătar, kokoretsi, este nelipsită. Hristopsomon (“Pâinea lui Hristos”) este o altă delicatesă elenă constând într‑o bucată de pâine rotundă care este decorată cu o cruce şi ouă roşii.
În Bulgaria, ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un astfel de ou la biserică. După ce este sfinţit, fiecare gospodar îşi îngroapă oul în vie, despărţindu‑se astfel, simbolic, de toate relele şi necazurile pe care le‑a avut în anul trecut.
Olandezii îşi decorează mesele de Paşte cu flori şi ouă roşii şi servesc invariabil o pâine dulce, umplută cu stafide, numită Paasbrood. În Palm Zondag sau în Palm Sunday, copiii „scotocesc” fermele vecinilor pentru a strânge cât mai multe ouă, nefiind vorba de vreun delict, ei făcând din asta un fel de sport naţional cu ocazia sărbătorii de Paşte.
Franţa are o tradiţie pascală importantă denumită „Clopotele zburătoare”. Catolicii fran­cezi cred că în Vinerea Mare toate clopote­le bisericilor zboară la Vatican, purtând cu ele durerea celor care au plâns crucificarea lui Hristos. Clopotele zburătoare se întorc în prima zi de Paşte aducând o mulţime de ouă de ciocolată.
În Italia, spre deosebire de alte ţări, copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul şi nu palmierul. În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălării picioarelor, alegându‑se 12 oameni săraci pentru aceasta, întruchipându‑i pe apostoli. Agnellino – mielul bine prăjit – este specialitatea italienilor în aceste zile, servit cu anghinare şi piper.
În Marea Britanie, în Lancashire, Che­shire, Straffordshire şi Wawickshire, Lunea Paştelui este ziua în care bărbaţii îşi iau în braţe alesele şi le plimbă o anumită distanţă. Marţea femeile ar trebui să facă acelaşi lucru cu bărbaţii.
Dincolo de toate aceste obiceiuri şi tradiţii, bucuria este una singură, fiindcă este cea a biruinţei asupra morţii şi ea a fost adusă de Mântuitorul nostru. ­Hristos a înviat!