Revista:

CONCURS: O propunere

id181_6.jpg.jpg

În mai multe rânduri, profitând de bună­voinţa Redacţiei de la Lumea Credinţei, am abordat un subiect aparte, pe care îl reiau acum, într-un context care, ca urma­re a propunerilor legislative actuale, pare favorabil şi merită făcut public: acela al nece­sităţii declarării ca sărbători legale, implicit prin acordarea de zile libere, a unor date marcan­te din calendarul ortodox, altele decât Paştele şi Crăciunul.
Demersul pornit, dintr-o perspectivă creştin-ortodoxă, nu se cantonează doar în sfera bisericească, pentru că la o analiză rigu­roa­să a ceea ce înseamnă săr­bători legale în ţările Uni­unii Europene, vom constata, poate cu surprindere, că suntem ultimii, cu doar 7 sărbători legale, în vreme ce alţii – chiar şi bulgarii! – ne-au depăşit demult, ajungându-se la 15 zile de sărbători legale (laice sau religioase) în ţări ca Finlanda, Germania, Spania, Grecia, Un­garia sau Franţa.
Spre exemplu, în plus faţă de noi, grecii au liber şi de Bobotează, şi în prima zi din Postul Mare (Lunea Cenuşie) şi în Vinerea Patimilor, şi de Rusalii, şi de Adormirea Maicii Domnului. Dacă ne vom deplasa la polul opus, vom sesiza că şi în Marea Britanie e liberă ziua de Vinerea Mare, ca şi în Italia, de altfel, unde sunt zile libere şi de Înălţare sau de Adormirea Maicii Domnului, alături de sărbători laice precum Unificarea Italiei şi Ziua Armistiţiului. De asemenea, e liber şi de Bobotează.
Fără a mai lungi demonstraţia, e de observat că, în vreme ce majoritatea ţărilor  europene au un sistem bine articulat de sărbători legale (laice, religioase sau tradiţionale) în România, din păcate, acestea sunt oarecum aceleaşi din vremea comunismului: 1 şi 2 Ianuarie, 8 Martie, 1 Mai, 1 Decembrie – Ziua Naţională, la care se adaugă prima şi a doua zi de Crăciun şi a doua zi de Paşti.
Evident că România are nevoie, mai înainte de orice, să declare zi nelucrătoare şi Sărbătoare Naţională ziua de 30 No­iem­brie, ziua prăznuirii Sfân­tului Apostol Andrei – care să fie alăturată zilei de 1 Decembrie, pentru că – nu-i aşa? – ne revendicăm ca fiind creştinaţi apostolic.
Mai apoi, e esenţial a declara ca zi liberă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) într-o ţară care se proclamă ca fiind „Grădina Maicii Domnului”. În plus, ar fi susceptibile spre a fi declarate sărbători legale – Botezul Domnului, Înălţarea (care şi Ziua Eroilor) şi a Ru­saliile. Cât priveşte Vine­rea Mare, recapitulând şi tră­gând linie, este de evidenţiat că, numai în Europa, sunt cel puţin 16 ţări care au decretat ziua răstignirii lui Hristos ca zi liberă.
În concluzie, e de analizat oportunitatea modificării Codului Muncii dintr-o asemenea perspectivă, nimic din cele ce ţin de acce­derea noastră în Europa unită neputându-se opune unei asemenea rezolvări. O misiune care se cuvine a fi începută şi dusă la capăt de Biserica Ortodoxă Română.