Revista:

Al 80‑lea

id204_1.jpg.jpg

Duminica instalării celui de al 80‑lea Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a fost una specială.
Ca martor ocular am văzut că poporul binecredincios îl aştepta cu drag şi curiozitate pe noul păstor, Mitropolitul Teofan Savu.

 

Iar acesta s‑a purtat cu firescul ce‑l caracterizează, fără ostentaţie, fără aere nejustificate de mare demnitar întru Hristos. Natural, cu un discurs cuviincios, duhovnicesc (chiar dacă „dările de seamă” de dinainte, referitoare la fostul mitropolit, au copleşit ca durată şi epitete momentul solemn dedicat noului mitropolit), întâistătătorul scaunului Moldovei a cucerit – a câta oară? – sufletele celor prezenţi. Care nu au marcat doar cu prezenţa fizică evenimentul, ci – asta s‑a văzut limpede – au fost de‑a dreptul fericiţi să fie martori la o astfel de întronizare.
Extrem de binevenită a fost şi decizia TVR de a prelungi (cu 50 de minute) timpul alocat transmisiunii în direct, care dacă s‑ar fi terminat conform defăşurătorului iniţial, cele câteva sute de mii de telespectatori ar fi fost văduviţi tocmai de momentul final: discursul ÎPS Teofan Savu!
În rest, clasa politică a onorat evenimentul aşa cum se cuvine, la vârf, prin preşedintele României, miniştri, parlamentari, mărimi locale, consilieri etc. Dar mai emoţionantă decât toate a fost prezenţa marelui artist al neamului, Tudor Gheorghe, care a venit tocmai de la Craiova să‑şi petreacă mitropolitul cel drag spre noua demnitate.
Redacţiile revistelor Lumea Credinţei şi Lumea Monahilor îi urează Mitropolitului Teofan tot binele şi îl asigură de întregul sprijin media, spre o comunicare firească şi eficientă, dinspre Biserică înspre cititori – dar şi invers.
Şi eu, semnatarul acestor rânduri, ca preşedinte al AZEC, îl încredinţez pe Înaltul Teofan de preţuirea mea sinceră şi de disponibilitatea profesională intactă, spre o bună colaborare între segmentul de laicat cuvântător şi asumat, pe care îl reprezintă asociaţia noastră, şi Biserica Neamului.
Nu nouă, Doamne, ci Numelui Tău slavă!