LOADING

Type to search

Lumea credintei nr. 10 (99), octombrie 2011

Lumea credintei nr. 10 (99), octombrie 2011

Share

EDITORIAL  –  REGELE ȘI PATRIA

Iată două lucruri după care încă tânjim. După un Rege cu tron (şi cu urmaşi) şi după o Patrie. O Patrie românească, în care să ne fie bine până la capăt, cu totul. De care să nu ne fie ruşine, pe care să n-o părăsim, pe care să n-o murdărim (în toate sensurile), pentru care – dacă este cazul – să ne şi jertfim.

Aceste două valori par deja de domeniul ficţiunii sau al unui trecut extrem de îndepărtat, ceţos ca reprezentare. Mai degrabă te simţi apropiat de povestea unui schelet bine conservat al unui dinozaur pitic de la Antipa, care a trăit în Haţeg acum 60 de milioane de ani, decât de realitatea unui Regat al României. Cum ar fi fost acesta, fără abdicarea din 1947? Ce valori comunitare ar fi avut, ce fel oameni ar fi fost aceia, cum ar fi fost ei îmbrăcaţi, cum ar fi arătat casele lor? Dar televiziunile, magazinele, şcolile ori spitalele lor? Dar armata? Oamenii de litere? Afacerile? Cum ar fi arătat străzile acelui Regat al României? Dar satul? Şi, mai presus de toate: cum ar fi arătat credinţa lor? Cu o Patrie în hotarele fireşti, cu un Rege uns, cu o Biserică respectată şi puternică?

Desigur, istoria nu se scrie cu „dacă”, şi nici viaţa nu are – de cele mai multe ori – această opţiune în meniu. Acum tot ceea ce putem face este să ne bucurăm că Dumnezeu i-a îngăduit Regelui Mihai să fie printre noi la ceas aniversar, când împlineşte 90 de ani. Regele nostru a trăit mai mult decât instituţia însăşi (din 1866 până în 1947, sunt doar 81 de ani de monarhie!), a avut mai multe vieţi într-o singură viaţă şi umilinţele publice nu l-au ocolit nici la senectute. Numai dacă aduni ocările, jignirile, bădărăniile, gesturile violente la care a fost supus pe nedrept acest Rege al nostru vezi cât de mult se confundă omul acesta cu istoria recentă, dar şi cu fiecare dintre noi în parte. Numai aşa îi vezi crucea personală şi constaţi cât e de ROMÂN!

 

RĂZVAN BUCUROIU